Investigatorul

Gala Premiilor TIR Magazin 2012 a fost în acest an un prilej de bucurie şi veselie. Festivitatea decernării celor mai importante premii ale mediului de business din transporturile româneşti a fost "condimentată" cu momente de STAND-UP COMEDY şi degustări de vinuri. Celebrul somelier Sergiu Nedelea ne-a onorat cu prezenţa sa la eveniment. El a prezentat cu multă eleganţă cele trei degustări de vinuri organizate cu sprijinul companiei Wine Ro. Astfel, oaspeţii Galei Premiilor TIR Magazin 2012 s-au delectat în trei reprize cu vinurile Rose by Enira 2009, Easy by Enira 2008 şi Alira Merlot 2009. Gala Premiilor TIR Magazin 2012 a avut 34 de nominalizaţi, la cele 12 categorii la care s-au decernat premii. La ediţia a doua, s-a decernat pentru prima dată un trofeu celei mai bune regii sau societăţi comerciale din domeniul transportului de călători. La eveniment s-au decernat trei premii speciale: Camionul cel mai puternic din lume, Omul anului 2012 în transporturi şi Premiul pentru întreaga activitate.

Curtea de Apel Alba Iulia a făcut, ieri, publică motivarea deciziei prin care confirmă că documentaţia de urbanism din 2002 pentru proiectul Roşia Montană (PUG şi PUZ) este în vigoare şi îşi poate produce efectele. Mai mult, toate documentele care au fost sau vor fi emise pe baza PUG şi PUZ 2002 sunt valabile. Motivarea deciziei Curţii de Apel Alba Iulia contrazice declaraţiile recente ale fostului ministru al mediului Attila Korodi, conform cărora, din cauza lipsei unui PUZ care să-şi producă efectele, procedurile de evaluare a proiectului minier vor trebui suspendate până la emiterea unui nou certificat de urbanism. „Roşia Montană Gold Corporation se aşteaptă ca procedura de evaluare a impactului asupra mediului, care se află într-un stadiu avansat, să continue şi să se încheie. Mai mult ca oricând, România are nevoie de locuri de muncă, de investiţii solide şi de stabilitate economică, cruciale în contextul economic european şi internaţional tot mai dificil”, a declarat Dragoş Tănase, director general al RMGC.

În acest weekend suntem invitaţi cu mic, cu mare, la o nouă ediţie a evenimentului „Noaptea Muzeelor“ ce va avea loc sâmbătă, 19 mai. Iubitorii de cultură, artă şi divertisment se pot bucura de o varietate de expoziţii, reprezentaţii artistice, proiecţii şi evenimente speciale interactive în intervalul orelor 19.00 şi 02.00 dimineaţa, cu intrare gratuită. Aproximativ 130 de muzee din România îşi vor deschide porţile publicului, numărul acestora fiind mult mai mare decât în anii precedenţi.
„Noaptea Muzeelor“ a fost iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, aflat la a opta ediţie internaţională şi a cincea ediţie în România. Eveni­mentul este patronat de Consiliul  Europei, UNESCO şi Consiliul Interna­ţional al Muzeelor (ICOM) şi este sărbătorit de aproximativ 3000 de muzee din Europa.

Ce aduce nou ediţia din 2012

Fiind un eveniment ce se dezvoltă continuu, „Noaptea Muzeelor“ aduce o serie de surprize pentru ediţia din 2012. Se va organiza un circuit pilot în Cluj ca şi în Capitală unde se vor pune la dispoziţia vizitatorilor hărţi distribuite gratuit la sediul fiecărui muzeu participant, pe care sunt marcate toate punctele de atracţie pentru noaptea evenimentului. În Bucureşti vor putea fi vizitate 27 de instituţii dintre care patru participă în premieră la eveniment. Printre surprizele nopţii regăsim „Biblioteca Naţională“ unde, în aula noului sediu, vor putea fi văzute cele mai bune fotografii din lume în cadrul expoziţiei „World Press Photo Romania“. Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 19 mai-10 iunie şi în „Noaptea Muzeelor“ ea va putea fi vizitată între orele 19.00 şi 4.00 dimineaţa. „şcoala Centrală“ va fi deschisă între orele 20.00 şi 1.00 dimineaţa iar vizitatorii vor beneficia de tururi ghidate prin vechea clădire a „şcolii de fete“ şi se vor bucura de atracţiile instituţiei printre care se numără o expoziţie cu vânzare de pălării originale de la finalul secolului al XIX-lea şi un concert al Cvartetului Bella Musica din cadrul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian“, programat la ora 22.00. Totodată, sâmbătă, 19 mai, „Muzeul Naţional de Istorie a României“ sărbătoreşte 40 de ani de existenţă, după cum informează site-ul instituţiei. Sărbătorirea face parte din evenimentul „Noaptea Muzeelor“ şi va prezenta publicului o micro-expoziţie a cadourilor familiei Ceauşescu dar şi spectacole de dans cu focul, ateliere de creaţie, reconstituiri istorico-militare şi concerte de muzică medievală şi muzică veche românească.
În noaptea de 19 mai în Capitală vor putea fi vizitate instituţii precum Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, Muzeul Naţional Cotroceni, Muzeul Naţional al ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“, Muzeul Naţional de Geologie, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Municipiului Bucureşti, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ dar şi alte atracţii culturale şi de divertisment.
Clujenii sunt aşteptaţi la Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Naţional de Istorie a Transil­vaniei, Muzeele Universităţii Babeş-Boylai, Centrul Cultural Petre Tuţea, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul „Octavian Goga“şi Muzeul Municipal din Dej.
La „Muzeul Naţional al Unirii“ dn Alba Iulia poate fi văzut aparatul cu care s-au realizat cele cinci fotografii ale Unirii din 1918. În Constanţa vor fi deschise Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie şi Muzeul Marinei Române, la Iaşi va putea fi vizitat Complexul Muzeal Naţional Moldova. Timişoara are o ofertă culturală generoasă pentru noaptea de sâmbătă spre duminică: Muzeul de Artă, Muzeul Banatului, Muzeul Catedralei Mitropolitane, Muzeul Emil Kindlein, Galeria Calina, Galeria Helios, Galeria Jecza şi Galeria Triade. Programul „Nopţii Muzeelor“ poate fi consultat online pe site-ul evenimentului www.noapteamuzeelor.ro şi în hărţile distribuite la intrarea în instituţiile participante.

„Ziua Internaţională a Muzeelor“ urmată de „Noaptea Muzeelor“

În acest an, „Noaptea Muzeelor“ este complementară „Zilei Internaţionale a Muzeelor“ care va fi sărbătorită astăzi,18 mai. „Ziua Internaţională a Muzeelor“ se sărbătoreşte începând cu anul 1977 şi îşi propune să atragă atenţia publicului asupra rolului crucial pe care îl joacă muzeele în ceea ce priveşte respectul şi conservarea identităţii culturale. În 2012, România se alătură altor 100 de state pentru a evidenţia „rolul muzeelor într-o lume în mişcare“ ceea ce face tema celei de-a 35-a aniversare a evenimentului şi atrage atenţia asupra viitorului muzeelor şi dezvoltării lor.
„Ziua Internaţională a Muzeelor“ se sărbătoreşte la iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzeelor. Anul trecut au participat aproximativ 30.000 de muzee din 100 ţări.

Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, este mai bogat de astazi cu 1,1 miliarde USD, dar era cat pe ce sa fie impuscat si sa-si piarda intreaga avere, din cauza unor decizii de-a dreptul prostesti.

Zuckerberg este considerat un geniu acum, dupa ce Facebook a ajuns sa valoreze peste 100 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, unele dintre deciziile sale puteau sa-l lase fara platforma de socializare, fara avere si chiar fara viata. Iata cateva greseli prostesti ale lui Zuckerberg:

S-a oprit la o benzinarie unde un hot l-a amenintat cu arma, cerandu-i banii. Dandu-si seama ca ales prost locul pentru plinul de benzina, Zuckerberg s-a aruncat in masina si a demarat in tromba. Ce s-ar fi putut intampla? Inimaginabilul…

Si-a angajat manageri care aveau de gand sa vanda Facebook pentru cateve sute de milioane de euro.  I-a concediat si a adus-o pe Sheryl Sandberg. Ce s-ar fi putut intampla? Zuckerberg ar fi fost „debarcat” de la Facebook.

In liceu si-a batut joc de user-i intr-un mesaj instant catre un prieten. Zuckerberg i-a spus amicului sau ca user-ii sunt „tampiti”, deoarece i-au impartasit informatii personale. Daca mesajul ar fi „transpirat” mai demult,  Facebook ar fi ramas fara utilizatori si s-ar fi inchis.

Primul investitor al lui Zuckerberg a fost colegul sau de liceu, Eduardo Saverin, cam lenes si cam neinspirat. Zuckerberg avea nevoie de bani si s-a imprumutat de la Saverin, care i-a cerut in schimb o functie de raspundere. A primit-o, dar fiind lenes, mai mult a incurcat lucrurile, iar Zuckerberg a fost nevoit sa-i reduca din sarcini.

N-a vrut sa permita utilizatorilor Facebook sa incarce imagini si sa faca schimb de fotografii. Norocul lui Zuckerberg a fost Sean Parker, primul presedinte-fondator al companiei, care l-a convins sa permita serviciul share. Ce se putea intampla? Facebook ramanea doar un simplu site pentru adolescenti.

Si una dintre cele mai proaste decizii: in primul an de functionare, Zuckerberg a vrut sa vanda Facebook cu cateva milioane de dolari si sa foloseasca banii ca sa lanseze un site de file-sharing, numit Warehog. Tot Sean Parker l-a convins ca ar face o tampenie colosala, iar rezultatul se vede azi, cand Facebook a ajuns sa valoreze peste 100 de miliarde de dolari.

Cine se imbogateste de pe urma Facebook

Facebook a derulat una dintre cele mai mari oferte publice din istorie, prin care va atrage circa 16 miliarde de dolari. Listarea incepand de azi a companiei pe piata Nasdaq va spori averea lui Zuckerberg, dar mai ales a actionarilor vechi. Astfel, cei mai multi bani ii va castiga fondul Accel Partners – 1,77 miliarde USD, urmat de Digital Sky Tehnologies – 1,6 miliarde USD, Goldman Sachs – peste un miliard USD si, binenteles,  Zuckerberg, care va obtine 1,1 miliarde USD.

Dupa ce a fost anuntata cu surle si trambite, emisiunea „Alegerile Mihaelei”, produsa la Realitatea Tv, este pe cale sa sufere modificari majore. Si asta pentru ca CNA a elaborat o instructiune prin care, in conformitate cu Legea alegerilor locale, este interzisa medierea candidatilor si a reprezentantilor partidelor politice in perioada weekendului.

Daca emisiunea va fi difuzata in formatul actual, Realitatea  Tv risca amenzi usturatoare. In proiectul emisiunii erau prevazute, pe langa alte momente de divertisment, si aparitii ale unor oameni politici.  Acestia, pe langa vesnicele taclale, urmau sa acorde si un „vot” in emisiune, urmat de o provocare care trebuia dusa la capat. Probabil ceva legat de programele doldora de promisiuni electorale. De altfel, intr-un promo difuzat de Realitatea, se anunta ca in prima editie erau invitati Sorin Oprescu si Elena Udrea, urmand Rares Manescu si altii.

Fara a ne aventura in spatiul speculatiilor prea mult, apare o intrebare fireasca: de ce tocmai acum aceasta emisiune, in plina campanie electorala? De ce nu a fost facuta si difuzata anul trecut sau in primavara? Sa nu uitam ca si in urma cu patru ani, tot in campanie electorala, Mihaela Radulescu il invita in studiourile „Duminicii in familie” pe Cristian Poteras, cel care ulterior a ajuns primar. Ce coincidenta! Si ce noroc pe capul lui, caci nu poate fi vorba de interesele personale ale realizatoarei!

Nu vrem sa ne gandim ca Raduleasca ar fi revenit in televiziune atrasa de mirosul banilor, desi asemenea emisiuni sunt foarte „productive”. Tot ceea ce face este strict legat de dorinta ei de a prezenta romanilor povesti frumoase despre oameni care merita cunoscuti, dar si legende pe care trebuie sa le tinem vii, nu? Cu un director-delegat la emisiune, Mihai Tatulici, va fi cam greu, insa, acesta fiind perfect mulat pe sistemul „spala” sau „acuza”. Iar ea, ce ar putea face, mititica, decat sa se conformeze?

Bursele europene au deschis vineri în scădere puternică şi se îndreaptă către cel mai abrupt declin săptămânal din noiembrie 2011, din cauza temerilor privind criza datoriilor de stat, antrenate de retrogradarea băncilor spaniole de către Moody's şi a ratingului Greciei de către Fitch.

Indicele IBEX 35 al bursei de la Madrid a coborât cu 2,2% în debut, la minimul ultimilor nouă ani, după ce Moody's a coborât cu până la trei trepte ratingurile a 16 bănci spaniole.

Indicele FTSEurofirst 300 al celor mai importante acţiuni europene s-a retras cu 0,9% în primele minute de tranzacţionare, a cincea zi consecutivă de declin.

Principalul indice al burselor europene a pierdut 4,9% în această săptămână, cea mai puternică scădere din noiembrie.

oody's a retrogradat ratingurile a 16 bănci spaniole, inclusiv Santander şi BBVA, acuzând recesiunea economică, pierderile tot mai mari din credite neperformante şi capacitatea redusă a guvernului de la Madrid de a susţine instituţiile financiare cu probleme.

Ratingurile datoriilor pe termen lung ale celor 16 instituţii de credit au fost coborâte cu între una şi trei trepte.

Nouă bănci au suferit retrogradări de trei trepte, iar şapte au fost menţinute sub evaluare în vederea unor noi acţiuni negative asupra ratingurilor, potrivit unui comunicat transmis de Moody's.

Ratingurile Santander şi BBVA, cele mai mari bănci spaniole, au fost coborâte cu câte trei trepte, de la "Aa3" la "A3".

Instituţiile financiare spaniole "se scaldă" în credite neperformante după prăbuşirea pieţei imobiliare în 2008, notează agenţia Reuters, iar situaţia sistemului bancar din Spania este unul dintre principalele motive de îngrijorare şi incertitudine pe pieţele europene şi mondiale. Investitorii se tem că, în eventualitatea necesităţii unei intervenţii guvernamentale pentru salvarea unei bănci, presiunile extreme asupra finanţelor publice din Spania ar forţa statul să ceară ajutor internaţional.

Economia spaniolă a intrat, în primul trimestru, într-o nouă rundă de recesiune, a doua în ultimii trei ani, şi se confruntă cu perspectiva unui declin prelungit, pe fondul măsurilor de reducere a cheltuielilor publice implementate de guvern pentru restrângerea deficitului bugetar şi aşezarea datoriei de stat pe o direcţie sustenabilă.

"Pe fondul crizei datoriilor de stat din zona euro, deficitului bugetar în creştere al guvernului spaniol şi noii recesiuni, situaţia de credit a statului s-a deteriorat. Această deteriorare justifică acţiunile de astăzi asupra ratingurilor băncilor", se spune în comunicatul Moody's.

Agenţia a coborât în februarie ratingul Spaniei cu două trepte, la "A3", cu perspectivă negativă, plasând statul la mijlocul categoriei investment grade.

Moody's a coborât luni ratingurile a 26 de bănci italiene.

Joi, în presa spaniolă au apărut informaţii că clienţii băncii spaniole Bankia, naţionalizată săptămâna trecută, ar fi retras în ultima săptămână un miliard de euro din conturi. Guvernul spaniol a dezminţit informaţiile.

Băncile spaniole au o expunere de 307 miliarde euro pe piaţa imobiliară din Spania, din care 184 miliarde euro sunt considerate creanţe "problematice", potrivit estimărilor guvernului.

Agenţia de rating Standard & Poor's a anunţat în aprilie decizii negative privind ratingurile a 16 bănci spaniole, după ce a retrogradat Spania cu două trepte, la "BBB+".

Fitch atribuie Spaniei ratingul "A".

De cateva zile, de masina lui Romanescu se tine scai o “codita” pusa in urma sa de catre Vanghelie.
“Ma onoreaza intr-un mod deosebit atentia care mi se acorda. Dupa ce a cheltuit cateva zeci de mii de euro cu un sondaj fals, menit sa intoxice opinia publica, Vanghelie s-a hotarat sa-mi puna o intreaga armata  pe urme, ca sa gaseasca nod in papura sau sa vada cu cine ma intalnesc. I-am transmis deja sa nu se oboseasca, pentru ca tot ce fac, fac la lumina zilei, nu ca el, care imi fura meshurile pe intuneric  sau face adevarate numere de magie cu bugetul Sectorului  5, despre care nimeni nu stie cum si unde a disparut!”,  a declarat Romanescu.
“Ca sa fie mai simplu pentru baietii lui Vanghelie care ma urmaresc, le-am pus astazi la dispozitie tot programul de campanie, pana in data de 10 iunie inclusiv”, a mai spus, razand, Corin Romanescu.
“Metodele acestea de doi bani, cu care vrea Vanghelie sa castige alegerile, sunt proprii hotilor marunti, de la periferia societatii, si nu au nicio legatura cu civilizatia. Vanghelie, prin tot ce face, demonstreaza cat de actual este proverbul care spune ca nu haina il face pe om. Asa cum nu poti transforma o maimuta in director de banca, tot asa nu-I poti cere lui Vanghelie ceea ce nu are: caracter”, a conchis Romanescu.

Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, ştie bine să ţină departe de ochii curioşilor problemele lui de familie. Libertatea a aflat că fostul ştirist este tatăl unei fete superbe, dintr-o căsnicie anterioară.

Andrei Zaharescu a devenit tată pentru prima dată în urmă cu 18 ani, atunci când fosta sa soţie, actriţa Oana Mereuţă, a născut o fetiţă, pe care au botezat-o Catinca.

Căsnicia nu a durat decât câţiva ani. După ce s-au despărţit, Andrei a întâlnit- o pe Andreea Berecleanu, ştirista Antenei 1, de care s-a îndrăgostit iremediabil şi a luat-o de nevastă. Cei doi au împreună doi copii. În toate interviurile, Andrei a ales să povestească doar despre cei doi copii mai mici, însă a ţinut-o secretă, pe cât posibil, pe Catinca. Motivul acestei omisiuni: are o înţelegere cu Oana Mereuţă, fosta lui nevastă, cu scopul de a-şi proteja fiica de gura presei. Iată însă că reporterii Libertăţii au reuşit să o contacteze pe frumoasa fată care seamănă izbitor cu celebrul ei tată: “Relaţia mea cu tata este una absolut în regulă, dar prefer şi doresc să nu discut public despre asta. Nici mama mea nu vrea să comenteze absolut nimic despre acest subiect. Pot spune însă că îmi cunosc fraţii vitregi”, a declarat ea, pentru Libertatea.

Andrei Zaharescu a confirmat că este tatăl Catincăi, iar Andreea Berecleanu, soţia lui, ne-a explicat de ce nu s-a vorbit până acum şi despre existenţa Catincăi: “Respectăm înţelegerea pe care am avut-o cu Oana, mama Catincăi, ca ele să nu fie expuse public. Este dorinţa lor, de care am ţinut cont întotdeauna, fără excepţie”.

Celebrul comic rescrie etapele unei vieţi începute „la coada vacii“. Astăzi e fericit. Oamenii îl arată cu degetul pe stradă şi-l strigă „Arşinele!“

Alexandru Arşinel bea ceai dintr-o cană mare. Lângă el, aşezate aproape simetric, de parcă ar încerca să spună ceva despre personajul aflat în centrul lor, sunt trei fotografii: Arşinel cu nepotul, Arşinel copil şi Arşinel deghizat în femeie, în primul său travesti. Ciudată alăturarea asta, ne-am permis să-i spunem, şi domnul Arşinel a fost de acord cu noi. Serios, fără să zâmbească.

De parcă un om s-ar fi născut, apoi s-ar fi jucat hilar de-a bătălia sexelor, pentru ca, la final, să-şi petreacă viaţa în linişte, cu nepoţii, prin nu ştiu ce grădină a unei case de vacanţă. Din nou, Alexandru Arşinel nu ne contrazice. Vorbeşte lent şi grav, fără intonaţie, de parcă, afară, întreaga lume stă să se prăbuşească definitiv. Unde o fi omul ăla haios, de ne făcea să râdem în hohote chiar şi când îşi cobora colţurile gurii? E aici mă, pe scaunul ăsta, din faţa voastră, ne asigură actorul. Doar că a mai obosit şi el. Şi nu mai stă tot timpul să te facă să râzi. Acu’, la bătrâneţe, mai şi meditează. După o vreme, devine şi omu’ mai nostalgic…

„Weekend Adevărul”: Începem imediat, avem nişte probleme tehnice cu reportofonul.

Alexandru Arşinel: Haideţi, copii, că am treabă dup-aia. Trebuie să fug prin ţară să pun mâna pe nişte bani. Şi mai am şi acupunctură, cu un chinez. Ştii cum face? Mă înţeapă cu o mână şi în cealaltă ţine 30 de lei. Ştie că-i dau 100 şi restul şi-l opreşte el.

Gata, a început, de-acuma puteţi vorbi.

Motor!

Ştiu că v-aţi născut în Dolhasca.

Important e că m-am născut pe 4 iunie 1939, deci cam peste două săptămâni fac 73 de ani. S-a adunat într-adevăr o viaţă întreagă, iar amintirile legate de copilărie, de la o vreme, încep să-mi revină mereu. Nu demult chiar obţineam un supliment la pensia pe care o am datorită faptului că am fost plecaţi în refugiu odată cu înaintarea frontului sovietic spre România. M-am născut într-o localitate plasată superb la poalele dealurilor subcarpatice din zona interferenţei între Moldova şi Bucovina, pe malul Siretului şi al Şomuzului, un afluent al Siretului, o apă care vine de undeva de lângă Suceava. Se spune, în poveştile care se transmit oral, că acolo se scălda Ştefan cel Mare. Sunt dealuri împădurite cu brad, cu stejar şi cu unele pâlcuri de mesteceni. M-am născut pe malul căii ferate, casa fiind chiar lângă calea ferată. Tata era ceferist. Mama, născută în Rădăuţi, era de origine germană – bunicii mei erau nemţi – şi stabilită la coada vacii în Dolhasca, adusă de tata de la oraş, din Fălticeni. Spun coada vacii pentru că, la nuntă, bunicul i-a făcut cadou mamei o vacă şi se uita la ea ca la un obiect din altă lume.

A resimţit mama dumneavoastră mutarea de la oraş la ţară?

Mama era un om care se adapta la orice situaţie şi cred că s-a împăcat cu ideea că asta va fi viaţa ei. Mai ales că vaca reprezenta bunăstare, iar, după refugiu, o vacă ne-a scos din foamete, ea reprezentând sursa principală de alimentare a copiilor şi a familiei. Sunt lucruri de care îmi mai aduc aminte, e vorba de începuturi, printre care şi plecarea în 1944, în refugiu, în Ardeal, plecând din faţa trupelor ruseşti care înaintau spre inima Moldovei.

Spuneaţi că în ultima perioadă revin tot mai des amintirile.

Revin pentru că încerci, uşor-uşor, cu sau fără voia ta, să faci un fel de inventar al vieţii când ajungi la o anumită vârstă, cu impactul pe care l-a avut meseria pe care ai ales-o asupra vieţii. Cu întrebările care-ţi vin mereu, „Ce s-ar fi întâmplat dacă ai fi făcut meseria respectivă?”…

Ce v-aţi dorit să faceţi?

Iniţial, eu am făcut o şcoală tehnică de construcţii, pentru că voiam să mă fac inginer-constructor. Sau poate că şi mai devreme, când începusem să descopăr alfabetul – singura carte care ne rămăsese în casă după refugiu era Biblia -, voiam să mă fac preot. Aveam un model de preot mai special, părintele Iosif din Dolhasca, pe care, prin mintea copilului de la ţară, îl priveam exact cu ochii copilului care descoperă lucruri în afara firescului, care te şocau. Mă fascina. Biblia, poveştile din Biblie, pentru că, până la urmă, Biblia este o poveste. Foarte frumoasă.

Vă mai fascinează şi astăzi?

N-am mai citit-o, dar asta nu înseamnă că nu sunt credincios. Locurile despre care se vorbeşte în Biblie le-am vizitat aproape pe toate, am fost de multe ori în Israel. Sunt pătruns de ceea ce ţine şi este legat de Sfânta Scriptură.

Ce impact a avut meseria pe care aţi ales-o asupra vieţii?

Cred că am avut noroc, pentru că altfel nu te-ai afla tu aici. Am avut noroc că n-am intrat la Construcţii la facultate şi că în anul respectiv, într-un anumit context, am ajuns să fiu figurant la Teatrul Naţional din Iaşi, pe care-l redescopeream, pentru că multe piese le mai văzusem. Şi cinematografele le omoram, acolo mă duceam, stăteam de dimineaţa până seara. Am descoperit lumea teatrului şi a jocului, dar, mai ales, am descoperit un lucru destul de simplu: examenul la Institutul de Teatru era de 10 ori mai uşor decât la Politehnică. Nu mai învăţai matematică, nu fizică, nu rezistenţa materialelor. Învăţam o poezie, un monolog. Sigur, şi aici intervenea acel ceva pe care eu nu ştiam că-l am.

Aţi ales Institutul de Teatru doar pentru că examenul era mai uşor? Nu era o chemare…

Nu fac parte dintre cei care spun „Eram leşinat”. Am avut un coleg de clasă care a dat de şapte ori la Institut. El nu se vedea decât artist. Eu nici nu ştiam cu ce se mănâncă. Eram, hai să zic, uşor fascinat de câţiva băieţi care erau studenţi la Institutul de Teatru. Vara, veneam în Iaşi, eu eram în lotul judeţului Iaşi de tir, făceam tir de performanţă la juniori. Fratele meu era arbitru internaţional de tir şi, ca să nu mai îmi rup picioarele la fotbal, m-a luat la tir. În jumătate de an am devenit campion la junior. În ’54-’55.

Fostul redactor-şef al ziarului „Puterea” a fost prins, miercuri seară, în scara blocului, de doi bărbaţi care l-au snopit în bătaie şi au fugit fără să-i vadă cineva. Una dintre ipotezele lui Bucura ar fi răzbunarea primarului sectorului 3, Liviu Negoiţă, subiectul unei anchete pe care tocmai o încheiase şi care urma să fie difuzată la postul Realitatea TV.

Jurnalistul de investigaţii Dan Bucura a trăit o experienţă ,,de neuitat”, miercuri seară, la câţiva paşi de uşa casei.,,Am intrat în scara blocului în care locuiesc; lumina era stinsă… deşi până în acea seară nu a fost niciodată. Din uşa dinspre ghena de gunoi au venit indivizii ăştia, iar unul dintre ei mi-a dat, din scurt, un pumn în faţă, fără nicio abordare, apoi a venit şi celălalt şi a început să dea cu o bâtă în mine. După ce m-am dezmeticit, am început să urlu şi ei au fugit. Ştiu că tot îmi spuneau ceva de genul « mai apari, mă, la TV?». După 20 de secunde, câţiva vecini au deschis uşile, însă nu au apucat să îi vadă pe agresori. Apoi am vorbit cu poliţia, însă nu am putut să fac un portret-robot pentru că unul era cu şapca pe ochi şi celălalt avea o cagulă.”

Urma să primească răspuns de la Primăria Sectorului 3
Odată ajuns la secţie, Dan Bucura le-a explicat oamenilor legii că, în urmă cu câteva zile, încheiase o anchetă îndreptată împotriva lui Liviu Negoiţă, însă aştepta răspunsul oficial al primăriei pentru a publica materialul. ,,Zilele acestea nu am primit nicio ameninţare, însă am stat cu poliţiştii de vorbă şi am identificat câteva chestiuni. O cauză poate fi ancheta împotriva primarului sectorului 3. În această investigaţie am făcut dezvăluiri referitoare la nişte contracte ale primăriei privind reabilitările… legate de Liviu Negoiţă şi firma Tehnologica Radion a domnului Berna. Eram în faza în care culesesem toate datele, vorbisem cu oamenii din teren şi ei ştiau ce urmează să dau. Aşteptam doar să primesc un răspuns oficial şi de la primărie. Pe mine nu m-a sunat primarul să îmi spună că îmi rupe capul, însă eu am filmat nişte materiale acolo, am vorbit cu unii oameni care au fost păcăliţi. Oamenii ăştia au spus că preferă să nu îşi decline identitatea pentru că au fost ameninţaţi şi am încercat să filmez astfel încât să nu li se vadă feţele. Între timp, am vorbit la Realitatea şi urma să dăm materialul pe post. O altă chestiune este că eu tot am apărut lângă clanul Cămătaru în perioada când i-au rearestat. Aceştia stau la mine în sector, iar eu am tot spus că este un clan mafiot şi multe alte lucruri. Poliţia a luat act de toate acestea şi m-a asigurat că vor face demersuri să rezolve problema”, ne-a mărturisit Bucura.

,,Am fost sunat chiar de şeful Poliţiei Române, care mi-a spus că vor avea grijă să nu păţesc nimic şi că este alături de mine.,, Dan Bucura

Un nou scandal de proportii risca sa cutremure din tatani si asa greu incercata Politie Romana. Este vorba despre un raport secret intocmit de mai multi ofiteri ai unor structuri de elita, care ii acuza pe colegii de la serviciul secret al Internelor ca ii acopera pe sefi cu functii importante.

Din informatiile intrate in posesia noastra, este vorba despre o veritabila arhiva cu scene porno stransa de catre ofiteri SIPI, serviciile teritoriale ale celebrei unitati „Doi s un sfert”, protagonisti fiind sefi de politii municipale si inspectorate judetene surprinsi in timpul unor adevarate orgii sexuale cu prostituate. Si, dupa cum sustin sursele noastre, in inedita arhiva se regaseste chiar si numele unuia dintre chestorii veterani din IGPR, care de-a lungul vremii s-a aflat la conducerea unor importante structuri ale Politiei Romane.

Facebook a obţinut 16 miliarde de dolari prin cea mai mare ofertă publică iniţială efectuată vreodată de o companie din sectoul tehnologiei, preţul de 38 de dolari pe acţiune fiind la limita maximă a intervalului de preţ stabilit de compania de socializare pe Internet.

Compania condusă de fondatorul Mark Zuckerberg, în vârstă de 28 de ani, a vândut 421,2 milioane de acţiuni, la preţul de 38 de dolari pe unitate,potrivit datelor Bloomberg.

Facebook a ridicat oferta în această săptămână atât prin creşterea volumului acţiunilor scoase pe piaţă cu 25%, cât şi prin majorarea intervalului de preţ de la 28-35 dolari la 34-38 dolari pe acţiune, deciziii luate de companie datorită entuziasmului investitorilor pentru operaţiune.

Oferta marchează un moment de vârf al evoluţiei Facebook în mai puţin de un deceniu, de la o companie înfiinţată într-o cameră de cămin a Universităţii Harvard la o reţea de socializare cu peste 900 de milioane de utilizatori.

Premierul Ponta si ministrii Cabinetului sau le-au primit, miercuri dimineata, la Palatul Victoria, pe gimnastele lotului de senioare medaliate la CE de la Bruxelles si pe antrenorii lor – Mariana Bitang si Octavian Bellu. Seful Guvernului le-a felicitat de sportive si le-a promis ca Executivul face tot ce poate pentru a le rasplati rezultatele.

“Vreau inca o data sa va felicit si sa va multumesc pentru mandria pe care o faceti Romaniei. Rezultatele vastra fac cat o mie de spoturi pe televiziuni si reprezinta pentru tara noastra o mandrie. Am dorit sa va felicit in direct (…) Tot ce tine de puterile Guvernului vom face ca efortul dumneavoastra sa fie in mica parte rasplatit intr-o mica parte macar, nu cred ca exista o alta rasplata decat bucuria si mandria pe care o aduceti. Va urez succes la Londra”, le-a spus premierul Ponta gimnastelor.

Premierul a anuntat la inceputul acestei saptamani ca Guvernul va dubla, in sedinta de miercuri, toate primele pe care le va primi echipa feminina de gimnastica a Romaniei, dupa performantele remarcabile de la Bruxelles.

Senioarele au obtinut la Campionatul European de Gmnastica de la Bruxelles urmatoarele medalii: aur pe echipe (Catalina Ponor, Sandra Izbasa, Larisa Iordache, Diana Bulimar, Raluca Haidu), aur la sarituri (Sandra Izbasa),  aur la barna (Catalina Ponor), argint la barna (Larisa Iordache), aur la sol (Larisa Iordache) si argint la sol (Catalina Ponor).

Deputatul PSD Robert Sorin Negoiţă, candidatul USL la Primăria Sectorului 3, este un impostor care a înşelat statul român şi i-a păgubit pe cei de la care, acum, cerşeşte voturi, cu peste 120 milioane de lei (aproape 30 milioane de euro), doar dintr-o singură lovitură. Candidatura sa nu este decât o încercare disperată a unui miliardar falit, urmărit de fisc şi de perspectiva puşcăriei, de a prelua controlul administrativ al sectorului 3 al  Capitalei unde şi-a instalat şi derulat afacerile imobiliare frauduloase. Fostul faianţar şi mochetar din anii 90, despre care în numărul de ieri al ziarului nostru, am arătat că minte cu seninătatea cu care respiră, şi-a construit un adevărat imperiu imobiliar compus din peste 1500 de apartamente şi hectare de parcări şi terenuri situate în Sectorul 3 al Capitalei, prin sustragerea de la plata taxelor către statul român, pe care vrea să-l controleze acum cu neamurile lui. Ceea ce este mai grav,  pentru a-şi proteja afacerile Robert Negoiţă a recurs la comiterea unor fapte penale ascunse până azi opiniei publice. Urmărit de fisc pentru plata TVA-ului aferent unor dezvoltări imobiliare şi ameninţat cu executarea silită, el şi-a înstrăinat numeroase imobile puse sub sechestru de către ANAF şi, pentru asta, a încălcat mai multe articole din Codul Penal, cum sunt cele referitoare la înşelăciune în convenţii (art. 215 CP), fals în declaraţii (art.292 CP) şi uz de fals (art 291 CP). Lipsit de scrupule, faianţarul cu liceul terminat la seral şi cu bac-ul primit la 30 de ani, sau cu diplomă de licenţă confecţionată la fabrica de intelectuali de ziua a 7-a de la Bioterra, nu este, cum vom vedea, decât un escroc gulerat şi protejat de grupul de interese din care face parte.

Astfel, în urmă cu trei ani, el a intrat în atenţia Fiscului pentru că făcuse tranzacţii imobiliare, ca persoană fizică, fără să plătească TVA-ul aferent. Ca să scape, credea el, de plata TVA, construise pe persoană fizică peste o mie de aprtamente pe care, apoi, voia să le vândă ca pe roşii. Numai că, în a doua parte a anului 2009, inspectorii ANAF au declanşat un control la cei care, asemenea lui Robert Negoiţă, se sustrăgeau prin acest artificiu, al blocurilor construite „pe persoană fizică“, de la plata TVA-ului datorat bugetului de stat. Aflând de controlul iminent al ANAF, Robert Negoiţă, deputat PSD de un an de zile, a început să înstrăineze rapid sute de apartamente sau să le treacă din proprietatea personală în cea a firmelor controlate sau deţinute de el. Operaţiunea de sustragere de la plata datoriilor către stat a fost făcută, astfel, în două faze. În prima dintre ele, Robert Negoiţă a înfiinţat o firmă pe care şi-a trecut, ca aport la capital, câteva sute de imobile (apartamente, terenuri şi loturi de parcare) reuşind să înstrăineze astfel, chiar în timpul controlului ANAF, imobile în valoare de 66,57 milioane de lei către tatăl şi fratele lui. A păcălit astfel Fiscul care nu a mai putut dispune, ulterior, la încheierea controlului, măsuri asiguratorii asupra acestora. Concret, în această primă fază a sustragerii deputatului Robert Negoiţă de la plata TVA, el a înfiinţat mai întâi, împreună cu fratele său, Ionuţ, în data de 30 aprilie 2009, firma Domus Stil Construct SRL, societate în care Robert Negoiţă deţinea iniţial 65% din capitalul social de numai...200 de lei, restul fiind deţinut de Ionuţ Negoiţă. Trei luni mai târziu, pe 10 iulie 2009, el a majorat capitalul social cu 37,13 milioane de lei ajungând la o participaţie de 99,99%, iar pe 19 august 2009 a majorat capitalul social la 66,57 milioane lei. Pe 24 septembrie a început însă, oficial, controlul ANAF asupra tranzacţiilor din sectorul imobiliar realizate de Robert Negoiţă în perioada 2006-2008, pentru a verifica dacă trebuie plătit TVA la aceste operaţiuni. La o săptămână de la declanşarea controlului , Robert Negoiţă i-a plasat tatălui său, Ilie, 65 % din părţile sociale, fratele Ionuţ preluând şi el restul acţiunilor. Deputatul păcălise, astfel, Fiscul, şi se putea duce apoi liniştit la fetiţele minore la care se dedulcise deja, cum vom vedea cu altă ocazie.
În urma controlului ANAF a rezultat că Robert Sorin Negoiţă datora bugetului de stat peste 120 milioane lei (aproximativ 28 milioane de euro) reprezentând TVA aferent tranzacţiilor imobiliare derulate în perioada 2006-2008, plus penalităţi. Din totalul obligaţiilor la buget calculate de ANAF, 76,866 milioane de lei sunt TVA, la care se adaugă penalităţi acumulate de 43,748 milioane de lei.




Pe 16 octombrie, ANAF a dispus, printr-o decizie oficială, măsuri asiguratorii pe bunurile care figurează în declaraţia de avere depusă de către deputat. Conform Deciziei de Instituire a măsurilor asigurătorii din 16.10.2009, sechestrul a fost pus atât pe conturile deţinute de deputat la aproape 20 de bănci, cât şi pe „bunurile proprietate a debitorului ori deţinute de acesta în coproprietate cu terţe persoane, aflate la debitor sau la terţe persoane şi locul unde se găsesc bunurile respective: conform anexei ce reprezintă declaraţia de avere a domnului Robert Sorin Negoiţă,nr.52/204/D11.06.2009“.

Falsul în declaraţii şi înşelăciunea

Pentru că-i mai rămăseseră câteva sute de apartamente „descoperite“, impostorul Robert Negoiţă a continuat în paralel demersurile pentru a le proteja. Pe 7 octombrie 2009, deci în timpul controlului ANAF, el a înfiinţat rapid un alt „aspirator de imobile“, adică o altă firmă pe care să treacă celelalte imobile. A înfiinţat, astfel, tot împreună cu fratele său, Ionuţ Negoiţă, firma Domus Stil Real Estate Solutions SRL, la care a participat cu aport în natură în valoare de 32,98 milioane de lei, pe care l-a majorat, pe 23 octombrie 2009, deci la exact o săptămână după ce apartamentele intraseră sub sechestru!, la 51,78 milioane de lei. Ca să facă această manevră însă, el trebuia să obţină acte care să confirme că imobilele sunt libere de sarcini, că nu se află sub sechestru etc. şmecherul Negoiţă a obţinut un astfel de certificat fiscal chiar pe 16 octombrie 2009, adică în data în care se emisese deja decizia ANAF de instituie a sechestrului asiguratoriu. Ca să mute sutele de imobile pe noua firmă, ca aport la capital social, el mai avea de îndeplinit o ultimă formalitate: să dea o declaraţie că aceste imobile nu se află sub sechestru. Dacă o dădea înainte de decizia ANAF, declaraţia era în regulă, numai că el a dat-o la patru zile de la emiterea deciziei de instituire a sechestrului ceea ce-l trimite direct în penal pe deputatul impostor. Conform hotărârii AGA autentificate sub nr.11/8/20.10.2009, publicată în Monitorul Oficial Partea a IV-a nr.6101-6103 din 27 noiembrie 2009, Robert Sorin Negoiţă a declarat în fals că imobilele transferate din proprietatea sa în cea a firmei nou înfiinţate nu se află sub sechestru. Este vorba despre 71 de apartamente, un teren şi peste 420 de loturi de parcare. Iată ce a declarat Robert Negoiţă, cu mânuţa lui, pe 20 octombrie 2009.
„Eu, Negoiţă Robert Sorin, declar pe proprie răspundere, sub sancţiunile prevazute de art. 215 (Înşelăciune – n.red) si art. 292 (Fals în declaraţii – n.red) Cod penal, următoarele:
- imobilele ce fac obiectul prezentului act se află în proprietatea mea, nu sunt scoase din circuitul civil în baza vreunui act normativ, nu au fost trecute în proprietatea vreunei terţe persoane, rămânând deplin şi continuu în stăpânirea mea;
- imobilele nu formează obiectul niciunui litigiu, acţiune, procedură asigurătorie sau de executare declanşată împotriva mea, în considerarea calităţii de proprietar al imobilelor şi nu am cunoştinţă despre nicio ameninţare din partea vreunei terţe persoane sau autoritaţi de a acţiona de o asemenea manieră şi sunt libere de orice sarcini sau servituţi“.






Nu ştia el, la acea dată că fusese deja emisă o decizie de instituire a sechestrului? Sigur că ştia, că doar de aceea făcuse întreaga operaţiune de sustragere de la efectele acelei decizii. Pe de altă parte, nu avea el cunoştinţă de „vreo ameninţare din partea unei...autorităţi“, când ANAF-ul era pe capul lui de câteva săptămâni? şi dacă ştia, „falsul în declaraţii“ şi „înşelăciunea în convenţii“ care se aplică aici, plus „uzul de fals“, comise de deputatul Robert Negoiţă nu au consecinţe asupra escrocului? Că lucrurile stau astfel, adică el a încercat prin ultima operaţiune să scoată imobilele de sub sechestru o dovedeşte faptul că ANAF a atacat în instanţă Hotărârea AGA din 20 octombrie 2009 şi a obţinut anularea ei printr-o sentinţă a Tribunalul Bucureşti, rămasă irevocabilă printr-o decizie din 21 septembrie 2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie . În acest mod, cele 71 de apartamente pe care Robert Negoiţă a încercat să le mute în firma Domus Stil Real Estate Solutions SRL s-au întors în declaraţia sa de avere. Alături de alte 39 de apartamente, patru case, dar şi de urma altor 32 de apartamente valorificate de Fisc, în perioada 31.10.2011 – 18.04.2012, prin procedura executării silite.
Robert Negoiţă se află aşadar, în plin proces de executare silită, cu Fiscul suflându-i fierbinte în ceafa lui groasă de membru al camarilei Grivco.
Individul acesta vrea să devină primarul Sectorului 3! Prin minciună, înşelăciune şi fals.

 

sursa: curentul.ro

La prima sa conferinţă de presă, ministrul Liviu Pop a stâlcit limba română. Gramatica pare a fi o necunoscută pentru el, după felul în care se exprimă.

Ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, a făcut, miercuri, la prima sa conferinţă de presă în această calitate, mai multe greşeli clare de gramatică, între care două dezacorduri, şi a folosit, în alte câteva rânduri, exprimări inexacte, conform Mediafax.

Ministrul şi-a început discursul de miercuri dimineaţă prin a spune că incidentul de la Dolj în urma căruia un elev a murit după o altercaţie avută cu un coleg în şcoala în care învăţau, incident petrecut marţi după-amiază, "este, în momentul de faţă, în derulare". Evident, ministrul a vrut să se refere la faptul că cercetările în acest caz sunt în derulare, el făcând declaraţia la aproape 24 de ore de la care incidentul propriu-zis, soldat cu moartea unui elev, a avut loc.

Ministrul interimar Liviu Pop a ţinut apoi să-i mulţumească din suflet fostului ministru Mang, "pentru deschiderea pe care a dat-o".

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu (61 de ani), a ales să-şi stabilească reşedinţa departe de praful şi de zgomotul metropolei. Şi-a ridicat o casă de aproape 500 de metri pătraţi, la Ciolpani.  Vila este împrejmuită de un gard înalt şi este monitorizată cu camere video.

Reşedinţa lui Sorin Oprescu este situată la aproximativ 35 de kilometri de Capitală. Cei drept, primarul nu locuieşte permanent în această vilă. Atunci când este foarte ocupat trage la cea de-a doua reşedinţă a sa, din strada Popa Savu, în apropiere de Parcul Kiseleff.

Imensa reşedinţă de la Ciolpani a fost construită între anii 1997-1998, într-o perioadă în care Sorin Oprescu a fost consilier la Primăria Capitalei.

Blocul din zona Aviatorilor unde Oprescu areun apartament de lux

Pe dinafară, vila primarului arată asemenea unei fortăreţe. Gardul înalt de trei metri nu lasă să se vadă nimic din proprietate. Gardul este prevăzut cu ţepuşe, pentru a-i descuraja pe eventualii musafiri nepoftiţi.

Tot pentru securitate, Sorin Oprescu a montat şi un sistem de supraveghere video. Singurul vizibil din stradă este un catarg de aproximativ 10 metri, pe care este arborat steagul tricolor, aşa cum stă bine deţinătorului unei funcţii de demnitate publică.

Singur acasă

Dincolo de gardul de cazarmă te întâmpină o clădire impunătoare. Vila, care are nu mai puţin de 480 de metri pătraţi, nu este împărţită de Sorin Oprescu cu nimeni. Edilul este divorţat, iar fiul său, Mircea Sorin Oprescu (34 de ani), locuieşte în zona Aviatorilor, din Capitală.

Casa lui Sorin Oprescu are parter, etaj şi mansardă, suprafaţa fiecărui nivel fiind considerabilă. Vila dispune de zone vitrate generoase. Pentru ca soarele verii să bată direct în ferestrele largi, au fost montate copertine retractabile din pânză impermeabilă.

Casa lui Oprescu văzută din satelit

La parter, chiar lângă intrarea principală în locuinţă, au fost montate mai multe pergola pentru flori agăţătoare. De altfel, toată curtea casei este amenajată ca spaţiu verde. Aleile, pavate cu dale roşii din piatră, sunt mărginite de gazon şi arbuşti ornamentali.

Peisajul este completat de mai mulţi brazi, plantaţi în faţa casei. Întregul edificiu este estimat de experţii imobiliari la aproximativ 1,5 milioane de euro. Sorin Oprescu este vecin cu un alt medic celebru, Mircea Beuran, care locuieşte pe o stradă alăturată.

Primarul Sorin Oprescu a refuzat să discute despre proprietăţile sale. Prin intermediul biroului de presă al Primăriei, Sorin Oprescu ne-a transmis că "informaţiile solicitate se regăsesc în declaraţiile de avere ale primarului general, postate pe site-ul Primăriei Municipiului Bucureşti".

Aleea pe care este amplasată vila lui Oprescu arată impecabil. În contrast cu celelalte străzi, care au aspect de uliţe, strada Covrigarului este asfaltată ca o autostradă. Fără nicio groapă şi cu stâlpi de protecţie. După casa primarului, zona cu stâlpi se termină brusc, iar gropile reapar în asfalt.

Oprescu s-a "jucat" puţin şi cu indicatoarele rutiere. Astfel, pe aleea vilei sale a răsărit un indicator de limitare a vitezei la 30 de kilometri la oră.

Edilul a considerat că acesta nu este suficient de convingător. Aşa că pentru şoferii obişnuiţi să-şi tureze motoarele pe strada Covrigarilor, tulburând tihna edilului, au fost montaţi trei „poliţişti morţi", cum li se mai spun bumper-elor din cauciuc pentru reducerea vitezei.  Cu dispozitivele în cauză, Sorin Oprescu a umplut străzile Capitalei, înainte ca acestea să mai fie şi asfaltate.

Din stradă nu se vede decât etajul şi mansarda

Venituri modeste, cheltuieli mari

Cu toate că întreţinerea proprietăţilor sale este costisitoare, primarul Sorin Oprescu are venituri destul de modeste. Potrivit ultimei declaraţii de avere, edilul a câştigat de la primărie 66.000 de lei (15.000 de euro) şi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", unde predă chirurgia, 63.000 de lei (14.600 de euro). 

Potrivit aceluiaşi document, Sorin Oprescu şi-a împrumutat firma de două ori, cu 562.000 de lei (140.000 de euro), respectiv, 18.300 de euro. În conturi din două bănci mai deţine aproximativ 1.600 de lei. În 2007, Oprescu s-a împrumutat cu 100.000 de euro, datoria fiind scadentă în acest an.

Firmă cu profit zero

Sorin Oprescu este acţionar într-o singură firmă, Medical Prestige SRL, al cărei obiect de activitate o constituie activităţile de asistenţă medicală specializată.  
În aceeaşi societate, care este un centru medical de diagnostic şi tratament ambulatoriu, mai sunt prezenţi fratele său, Gelu Oprescu (55 de ani), fiul, Mircea Sorin Oprescu (34 de ani), şi mama celui mai bun prieten, Gizella Galea (70 de ani).

Primarul Capitalei şi-a făcut casă mare, dar are curtea mică

Ultimele trei bilanţuri depuse la Registrul Comerţului sunt trase la indigo. Indiferent de cifra de afaceri avută în anii respectivi (2,1 milioane de lei, în 2008, 4,3 milioane de lei - 2009 şi 6,5 milioane de lei - 2010), profitul a fost mereu acelaşi: minus un leu. 

480 de metri pătraţi are vila lui Sorin Oprescu de la Ciolpani

Profil Sorin Oprescu

- Născut la 7 noiembrie 1951, la Bucureşti

- 1976, absolvent al Facultăţii de Medicină Generală - IMF Bucureşti

- 1978 - 1979, medic medicină generală la cabinetul medical al Aeroportului Internaţional „Mihai Kogălniceanu"  (Constanţa)

- 1978 - 1985,  asistent universitar şi medic specialist chirurg la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

- 1992 - 1993, consilier al ministrului Sănătăţi

- 1996 - 2000, consilier la Primăria Municipiului Bucureşti

- 1996, conferenţiar universitar al UMF „Carol Davila" Bucureşti

- 2000, profesor universitar al UMF „Carol Davila" Bucureşti

- 1994-2006, director al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti

- 2008, ales primar general al Municipiului Bucureşti

- 2006, preşedinte PSD Bucureşti

- 2000-2004 şi 2005-2008, senator PSD

- 2000-2004 şi 2005-2008, vicepreşedinte al Comisiei de Sănătate  din Senat

Guvernul şi-a dat acordul pentru a acoperi costurile de tratament în străinătate pentru actorul Şerban Ionescu, diagnosticat cu borelioză, şi aşteaptă ca Ministerul Sănătăţii să trimită o evaluare finală a acestor cheltuieli, pe baza unor discuţii iniţiate cu reprezentanţii unei clinici din Germania.

Guvernul a suplimentat bugetul Ministerului Sănătăţii cu 88.000 de lei pentru tratamentul în străinătate al actorului Şerban Ionescu, diagnosticat cu borelioză, banii fiind acordaţi din Fondul de rezervă.
Executivul a început deja discuţii cu reprezentanţii unei clinici din Germania, pentru asigurarea tratamentului medical.

Starea de sănătate a lui Şerban Ionescu, diagnosticat cu borelioză, s-a ameliorat în ultimele zile şi continuă tratamentul cu antibiotice, Ministerul Sănătăţii anunţând, marţi, că analizează posibilitatea transferului actorului într-o clinică specializată din Europa.

Actorul Şerban Ionescu este diagnosticat de aproape un an cu borelioză, o boală gravă provocată de muşcătura unei căpuşe.

Insula Zakynthos, renumită pentru ruinele veneţiene şi apele de turcoaz, şi-a câştigat recent o nouă faimă în Grecia: "Insula orbilor", scrie The Wall Street Journal. Ministerul elen al sănătăţii şi-a trimis anchetatorii în Zakynthos după ce oficialii lo­cali au scos la lumină dosare care arată ceea ce ei descriu a fi un număr imposibil de mare de ce­reri de ajutor social pentru nevăzători. Aproape 1,8% din populaţia de 39.000 de per­soane a insulei au solicitat astfel de ajutoare anul trecut, potrivit ministerului, de nouă ori mai mult decât în multe ţări europene. Printre cei care au înaintat cereri figurează un şofer de taxi şi un vânător de păsări, a afirmat un oficial local.

Zakynthos a devenit un simbol al corupţiei care şi-a jucat rolul în declinul financiar al ţării.

"Se pare că «orbii» din Zakynthos văd doar cu­loarea banilor", titrează publicaţia greacă Ethnos. Insula nu este însă singura care ridică ast­fel de probleme, se plâng oficialii din minis­terul sănătăţii, care spun că cererile frauduloase pentru ajutoare de handicap sunt o "epidemie" generală care costă guvernul sute de milioane de euro în fiecare an.

Grecia, aflată sub presiune din partea cre­di­to­rilor internaţionali, accelerează eforturile în lupta contra corupţiei şi reducerile de cheltuieli. Ac­ţiunea de represiune asupra fraudelor legate de cererile pentru ajutor de handicap, frânate de inexactităţi şi politici dubioase, subliniază di­fi­cul­tăţile cu care se confruntă astfel de încer­cări.

Furia populaţiei e o onoare pentru primar

Unii dintre beneficiarii de ajutoare in­ves­ti­gaţi se plâng că au puţine opţiuni în faţa aus­te­ri­tăţii, care loveşte puterea de cumpărare a fa­mi­liilor. Primarul din Zakynthos, Stelios Bo­zikis, a declarat la o emisiune TV că lo­cuitorii în­furiaţi de anchetele ministerului şi ale altor instituţii l-au asaltat cu borcane de iaurt. El con­sideră însă aceste atacuri ca fiind "o onoare".

Într-o încercare de a dezrădăcina frauda, ministerul sănătăţii le-a cerut recent solicitan­ţilor de cereri de handicap din întreaga lume să se înregistreze într-o bază de date naţională, personal sau prin reprezentant. Rezultatul a fost scăderea numărului de cereri cu 36.000 faţă de 2011.

Ministerul susţine că pretenţiile la care s-a renunţat au fost frauduloase, în multe cazuri fiind vorba de mai multe cereri din partea aceleiaşi persoane pentru acelaşi handicap sau plăţi în numele unor beneficiari decedaţi. De asemenea, ministerul recunoaşte că unii doctori au acceptat bani pentru a da diagnostice false, iar unii politicieni au închis ochii în faţa acestor probleme pentru a câştiga sprijinul electora­tului. Doar 190 din cele aproape 700 de pers­oane din Zakynthos care primeau beneficii pentru afecţiuni grave de vedere au participat la programul de înregistrare.

Însă în contextul în care oficialii guver­na­mentali laudă eforturile de suprimare a fraudei, unii oameni sunt îngrijoraţi că această cam­panie riscă să-i stigmatizeze pe cei cu handicap, deoarece ştirile sunt dominate de imagini cu persoane în scaune cu rotile sau folosind bas­toane pentru nevăzători.

"A devenit de nesuportat modul în care sunt portretizate de mass-media persoanele cu handicap", a afirmat Yannis Vardakastanis, pre­şe­dintele Confederaţiei Naţionale a Han­dicapaţilor.

Viceministrul sănătăţii Markos Bolaris, care a venit în această funcţie vara trecută, spune că noul program are ca scop facilitatea accesului la resursele limitate pentru persoanele care au cu adevărat nevoie de ajutor, iar administraţiile anterioare ar fi trebuit să combată frauda.

"Dacă pentru unii nu a contat până acum, pentru noi, azi, trebuie să conteze", a afirmat Bolaris.

Unii oficiali locali şi de la nivel central îl învinovăţesc pe fostul prefect al insulei, Dionysios Gasparos, a cărui semnătură era necesară pentru autorizarea plăţilor. Gasparos şi-a negat vina şi l-a acuzat pe Bolaris de "jocuri politice". El l-a învinovăţit, la rândul lui, pe oftalmologul spitalului public al insulei, Nikolaos Vartzelis.

"Nu eu sunt cel care te declară orb. Oftalmologul face aceasta", a spus Gasparos. La sfârşitul lunii martie, doctorul Vartzelis şi-a dat demisia. El a afirmat că era pregătit să se pensioneze şi a respins acuzaţiile că ar fi dat diagnostice false sau că a acceptat bani în schimbul aprobării cererilor frauduloase de ajutoare.

Într-un interviu acordat înainte de a demisiona, Vartzelis şi-a apărat deciziile.

"Sunt cazuri în care oamenii nu au niciun sprijin, nu au ce mânca. Aici am dat dovadă de clemenţă. Am fost îngăduitori, dar în limitele legii", a explicat doctorul.

El a dat vina pe rivalităţile politice pentru publicitatea făcută beneficiilor pentru nevăzători.

"Ar trebui să ştiţi că Zakynthos este o insulă foarte frumoasă. Are multe calităţi, dar este o insulă a bârfelor", a spus doctorul.

La puţin timp după ce primarul din Zakynthos, Bozikis, a venit în funcţie, la începutul anului trecut, cosilierul Timotheos Zontos a intrat în posesia listei cu cei care primesc ajutoare pentru nevăzători.

Recunoscând mai multe nume, a realizat că este ceva în neregulă când şi-a dat seama că se fac plăţi pentru un şofer de taxi şi un vânător de păsări.

Orbii care văd

Un birou al primăriei care acţionează în colaborare cu ministerul sănătăţii a trimis vara trecută scrisori prin care le solicita majorităţii celor care primeau ajutoare să meargă pentru testare la un spital din Atena. Primarul susţine că la acea vreme a suspendat plata beneficiilor de nevăzător, exepţie făcând cei care puteau aduce o dovadă a handicapului de la un al doilea doctor. Aproximativ 100 de persoane din Zakynthos s-au dus la spitalul din Atena, o călătorie de şapte ore, iar 40 au fost declaraţi legal nevăzători, reiese din datele ministerului. O persoană apropiată situaţiei din spital a afirmat că testele au demonstrat că puţin mai mult de 50 de oameni erau nevăzători.

"Rezultatele de la spitalul din Atena demonstrează că ceilalţi nu sunt orbi şi că se ascund", a spus Bozikis.

O localnică în vârstă s-a plâns că abia poate trăi cu pensia ei de 300 de euro fără alocaţia pentru nevăzători, care-i aduce 724 de euro la fiecare două luni şi avantaje precum facturi mai mici la curentul electric. Bătrâna a spus că poate vedea, dar are probleme cu ochii. Întrebată cum a ajuns să primească alocaţie, ea a vorbit de importanţa rousfeti, un termen pentru întoarcerea unui favor special. Întrebată dacă a plătit mită, ea nu a mai răspuns.

Identitatea exactă a celor care primesc în continuare alocaţii pentru nevăzători a rămas încă incertă. Ministerul sănătăţii spune că nu are nimic de-a face cu suspendarea plăţilor. Oficialii biroului local al sănătăţii publice şi solidarităţii sociale, care au înaintat un număr al cererilor de ajutoare pentru nevăzători cu puţin mai mic decât cel am ministerului, apreciază că se fac plăţi în contul a peste 200 de persoane.

Spre sfârşitul anului trecut, Klavdianos Dionisios, în vârstă de 40 de ani, a dat fuga la biroul de pe insulă al Sănătăţii Publice pentru a se plânge că ajutoarele acordate unchiului său orb au fost suspendate pe nedrept.

"Unchiul meu nu are bani şi nici casă. Ar trebui să-l lăsăm să moară?", a spus el. Unul dintre angajaţii biroului a început să plângă.

Dionisios a explicat că un test făcut la Atena a demonstrat că unchiul său este orb, fapt confirmat şi de alte persoane. Primarul a replicat spunând că aceia care au putut demonstra că sunt nevăzători îşi primesc alocaţiile. Familia lui Dionisios încă nu primise niciun ban până la sfârşitul lunii trecute.

Cea mai scumpă obturaţie simplă (plombă) din Europa se realizează în Anglia, acolo unde se plăteşte 156 de euro, arată un studiu realizat la nivel european şi comunicat în România de către Societatea Română de Ergonomie Dentară (SRED). Studiul mai arată că cel mai mic preţ este în Ungaria, de 8 euro, în timp ce în în Spania costă 125 de euro iar un italian trebuie să scoată din buzunar 135 de euro pentru aceleaşi servicii. În România se plăteşte în jur de 40 de euro euro pentru o obturaţie simplă.

În total, europenii scot din buzunar 65 mld. euro pentru servicii stomatologice.

“În statele membre UE sunt aproximativ 500 de milioane de locuitori, iar asistenţa stomatologică este asigurată de aproximativ 985.000 de persoane, dintre care 385.000 de medici stomatologi, dar nu toţi activi”, a spus Cristian Comes, preşedinte al Societăţii Române de Ergonomie Dentară.

In categoria celor mai costitsitoare megaproiecte de constructii din lume se incadreaza diverse structuri arhitecturale, de la aeroporturi la cartiere sau chiar orase.

Business Insider a realizat un clasament al celor mai scumpe proiecte de constructii de pe Terra. Iata care sunt acestea, in ordine crescatoare.

1. Tunelul Big Dig

Cost in 2007: 22 miliarde de dolari. Cost ajustat in functie de inflatie: 23,1 miliarde de dolari. Tunelul Big Dig din Boston a redirectionat autostrada Interstate 90, una dintre cele mai importante, prin mijlocul acestui oras din statul american Massachusetts.
2. Calea ferata de mare viteza Beijing-Shanghai
Cost in 2008: 25,8 miliarde de dolari. Cost ajustat in functie de inflatie: 26,1 miliarde de dolari. Aceasta linie de cale ferata leaga doua dintre cele mai mari orase ale Chinei, Beijing si Shanghai, iar trenurile merg cu o viteza de 321 de kilometri pe ora, astfel ca distanta dintre cele doua poate fi parcursa cu aceste mijloace de transport in doar 4 ore si 48 de minute. Calea ferata de mare viteza Beijing-Shanghai a fost inaugurata in vara anului trecut.
3. Aeroportul International Hong Kong

Cost in 1998: 20 de miliarde de dolari. Cost ajustat in functie de inflatie: 27 de miliarde de dolari. Aeroportul International Hong Kong este cel mai important aeroport din acest oras si are circa 60.000 de angajati. In 2011, peste 53 de milioane de pasageri au trecut prin acesta.
4. Aeroportul International Kansai

Cost in 1994: 20 de miliarde de dolari.
Cost ajustat in functie de inflatie: 29 de miliarde de dolari.

Acest aeroport este situat in afara Golfului Osaka din Japonia, pe o insula artificiala pe care inginerii au proiectat-o in asa fel incat sa reziste cutremurelor si taifunurilor specifice regiunii.


5. Songdo International Business District
Cost estimat: 40 de miliarde de dolari. Acesta este un cartier care este construit in Seul, Coreea de Sud, si care va contine o replica a celebrului Central Park din Manhattan, New York. Cartierul va fi terminat in anul 2020.
6. Dubailand

Cost in 2003: 64 de miliarde de dolari. Cost ajustat in functie de inflatie: 76 de miliarde de dolari. Dubailand a fost inceput in 2003, iar atunci se vroia ca acesta sa includa 250 de proiecte de constructii, printre care un parc tematic Disney, un teatru IMAX, un alt parc si un mall pentru cumparaturi. Dezvoltatorii au adunat 55 de miliarde de dolari pentru proiect, dar constructia a fost oprita in 2008, din cauza crizei financiare, si nu a mai fost reluata.
7. Calea ferata de mare viteza California
Cost estimat: 98,5 miliarde de dolari. Cand va fi gata, aceasta linie de cale ferata va lega orase de pe toata suprafata Californiei, de la Sacramento la Los Angeles. Constructia va incepe in luna septembrie a acestui an.
8. Orasul economic al Regelui Abdullah
Cost in 2005: 86 de miliarde de dolari. Cost ajustat in functie de inflatie: 95 miliarde de dolari. Cand va fi terminat, anul estimat fiind 2020, acest proiect va include sase orase mai mici si va gazdui patru milioane de oameni, asteptandu-se ca el sa intareasca reputatia de centru de afaceri a Arabiei Saudite.
9. Statia Spatiala Internationala

Costul de pana acum: 150 de miliarde de dolari. Statia Spatiala Internationala orbiteaza in jurul Pamantului si este folosita ca laborator, pentru realizarea unor experimente in fizica, biologie si astronomie. Astronauti din intreaga lume s-au aflat pana acum pe aceasta.
10. Sistemul interstatal de autostrazi

Cost in 2006: 425 de miliarde de dolari. Cost ajustat in functie de inflatie: 459 de miliarde de dolari. Acest sistem a fost inceput in 1955, cu scopul de a face ca statele americabe sa fie accesibile prin intermediul autostrazilor. Sistemul interstatal include peste 75.000 de kilometri de autostrada.