LOGO INVESTIGATORUL

Log in

Business

Adio roaming! Vorbești în Europa aproape gratuit

Din 15 iunie 2017, minutele de convorbire, SMS-urile şi datele consumate în roaming în interiorul UE şi Spaţiului Economic European (SEE) "se vor scădea din resursele naţionale incluse", arată Autoritatea de Reglementare în domeniul Comunicaţiilor – ANCOM – într-un comunicat transmis luni.

Etichetat cu

Șase! Lipsesc 500 de vagone

CFR Călători are în prezent un deficit de 300 - 350 de vagoane, în condiţiile în care parcul rulant al companiei se situează la jumătate faţă de cât era în urmă cu 10-15 ani, iar dintre locomotivele aflate în circulaţie aproape 80% necesită reparaţii mari.

Etichetat cu

Pe ce cheltuie bani, românii

Românii au alocat, anul trecut, un procent de 36,1% din cheltuielile totale pentru achiziţia de produse alimentare şi băuturi nealcoolice, 17,6% din cheltuieli au fost direcţionate către întreţinerea locuinţei şi plata utilităţilor şi 8% pentru băuturi alcoolice şi tutun, în timp ce, pentru activităţi de recreere şi cultură au fost orientate 4,2% din cheltuieli, iar pentru educaţie doar 0,4%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

Etichetat cu

Petrom, profit uriaș !

OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, a realizat în primul trimestru din acest an un profit net de 618 milioane lei (137,3 milioane euro), cu 114% mai mare decât cel raportat în peroada similar a anului trecut, pe fondul creşterii vânzărilor cu 27% şi reducerii investiţiilor la jumătate, arată rezultatele trimestriale publicate joi.

Etichetat cu

Volvo Trucks-Sisteme inteligente de siguranță care reduc riscul accidentelor

Prezența mai multor vehicule pe șosele, fluxul de trafic mai rapid, dar și fluxul de informații perturbatoare, toate acestea împreună, reprezintă solicitări considerabile atât asupra șoferilor de vehicule comerciale, cât și asupra șoferilor de autoturisme. Pe de altă parte, nu au existat niciodată mai multe posibilități pentru persoana aflată la volan de a conduce mai în siguranță decât o poate face în prezent. Sistemele de siguranță activă instalate pe multe autoturisme și autocamioane de ultimă generație simplifică demersul de evitare a incidentelor și accidentelor.

 

Începând din noiembrie 2015, a intrat în vigoare o cerință legislativă aplicabilă în cadrul UE care prevede ca toate camioanele grele cu două și trei punți să fie echipate cu funcția de frână automată de urgență. Scopul este de a reduce numărul accidentelor în care un camion intră în spatele unui vehicul care rulează înaintea sa, un tip de accident care este responsabil pentru o cincime din toate accidentele rutiere în care sunt implicate camioane. În momentul actual, legislația prevede ca sistemul pentru frânarea de urgență să reducă viteza camionului cu 10 km/h. Anul viitor, aceasta va ajunge la 20 km/h.

„Este extraordinar faptul că legislația a devenit mai strictă, dar consider în continuare că reglementările juridice sunt prea laxe. În situația în care conduci cu 80 km/h, atunci când este utilizat sistemul pentru frânarea de urgență, trebuie să reduci viteza cu mai mult de 20 km/h pentru a evita o coliziune majoră dacă vehiculul din față a oprit", susține Carl Johan Almqvist, director pentru siguranța traficului și a produselor la Volvo Trucks.

Volvo Trucks a dezvoltat un sistem care depășește cu mult reglementările oficiale prezente și viitoare. Acest sistem a fost introdus în 2012 şi se concentrează în primul rând asupra alertării șoferului cu privire la riscul producerii unei coliziuni.

„În multe cazuri, acest lucru este suficient pentru ca șoferul să evalueze rapid situația și să evite astfel producerea unui accident", explică Carl Johan Almqvist.

Sistemul pentru frânarea de urgență este folosit doar dacă acest lucru este absolut necesar și intră în funcțiune extrem de repede. Viteza de frânare -sau decelerarea, ca să folosim termenul tehnic corect- este de aproximativ 7 m/sec2, ceea ce se situează la același nivel cu ceea ce pot gestiona multe autoturisme. În practică, asta înseamnă că viteza camionului poate fi redusă de la 80 la 0 km/h pe o distanță de aproximativ 40 de metri.

Sistemul monitorizează vehiculele din față cu ajutorul unei camere video și a tehnologiei radar și funcționează indiferent dacă este soare, înnorat, ceață sau întuneric. Dacă există riscul unei coliziuni, șoferul este atenționat prin sporirea luminozității și prin semnalele acustice emise. Dacă sistemul nu detectează un răspuns din partea șoferului, camionul începe automat să frâneze treptat. Dacă șoferul tot nu reacționează, sistemul pentru frânare este utilizat până când vehiculul se opreşte. După alte cinci secunde în care volanul nu se mișcă deloc sau nu intervine niciun fel de reacție, este declanșată automat frâna de mână, măsură de siguranță care este menită să preîntâmpine rostogolirea camionului, dacă șoferul se află în stare de șoc sau de pierdere a cunoștinței.

Când este utilizată frâna de urgență, se aprind luminile de frână pentru a semnaliza vehiculele care circulă din spate, iar atunci când viteza vehiculului scade până la 5 km/h, se vor activa și luminile de avarie.

Sistemul Volvo funcționează și pe șoselele cu multe curbe și poate face diferența între parapeții de pe marginea drumului și obstacolele adevărate, precum autovehiculele, inclusiv motocicletele. Pentru a beneficia din plin de acest sistem, este esențial să ne asigurăm că toate funcțiile, precum frânele de tip ABS, sunt activate atât pentru camion, cât și pentru remorcă.

Luând în considerare perioada scurtă de timp care s-a scurs de la introducerea legislației pentru frânarea de urgență, va mai fi nevoie să treacă o vreme până când efectele sale benefice să se reflecte în statisticile privind accidentele rutiere. În orice caz, Volvo Trucks este convins de beneficiile sistemului pentru frânarea de urgență și ale altor dispozitive de siguranță activă.

„Sistemele noastre de siguranță activă sunt parte integrantă a unei soluții holistice care ajută în mod evident la reducerea riscurilor din trafic, dar este esențial să nu uităm faptul că tehnologia în sine nu poate face toată treaba. Un mediu rutier sigur necesită interacțiunea activă a tuturor utilizatorilor șoselelor. Un șofer experimentat, atent, care își conduce vehiculul în mod responsabil reprezintă, mai departe, cea mai bună modalitate de prevenire a accidentelor", spune Carl Johan Almqvist.

Exemple de sisteme inteligente de siguranță Volvo Trucks

-Controlul adaptativ al vitezei de croazieră, controlul activ al vitezei de croazieră care îl ajută pe șofer să mențină o distanță constantă față de vehiculul din față.

-Sistemul de avertizare de coliziune cu frână de urgență îl alertează pe șofer atunci când există riscul unei coliziuni cu un vehicul din față, activând frânele, dacă este nevoie.

-Sistemul de avertizare șofer îl anunță pe șofer atunci când este cazul să ia o pauză, dacă detectează cel mai mic semn de neatenție sau de somnolență din partea șoferului.  

CONFERINŢA CONECTIVITATE ÎN TRANSPORT, LOGISTICĂ ŞI INFRASTRUCTURĂ (integral)

"În a doua parte a Galei Premiilor Revistei TIR îi veţi vedea pe scenă pe principalii reprezentanţi ai transporturilor din România”, a anunţat prezentatorul conferinţei „Conectivitate în Transport, Logistică şi Infrastructură”, vicepreşedintele UNTRR Constantin Isac. Conferinţa a fost parte a evenimentului Gala Premiilor Revistei TIR, care a avut loc la 25 noiembrie 2016, în incinta Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”.

SORIN CRISTIAN, ŞEFUL DIRECŢIEI SIGURANŢA INFRASTRUCTURII RUTIERE DIN ARR: "AM GESTIONAT AUDITAREA UNUI NUMĂR DE 170 PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ"

“Am să vă spun câteva cuvinte despre una dintre atribuţiile pe care o are Autoritatea Rutieră Română în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Pentru a face acest lucru, trebuie să mergem un pic în urmă. Primul accident rutier a avut loc acum 150 de ani. La acel moment, incidentul a fost conjurat pură întâmplare fără nicio bănuială asupra riscului pe care îl presupune circulaţia rutieră. Din nefericire, de atunci şi până în prezent, 30 de milioane de oameni şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere. La nivel global, 1,24 milioane de oameni mor anual. Mult mai mulţi rămân cu handicapuri grave, iar între 30 şi 50 de milioane sunt răniţi. Dincolo de sentimentele de empatie sau de tristeţe, rămâne faptul că aceste victime, persoane cu handicap sau vătămate, costă statul foarte mult.

De ce? Victima nu mai produce plus valoare, deci nu va mai genera taxe sau impozite, directe sau indirecte, contribuţii sociale la fondul de pensii. Pe de altă parte, statul a investitit deja în persoana decedată prin sănătate, educaţie şi aşa mai departe. Chiar dacă abordarea pare cinică, fiecare stat îşi socoteşte aceste costuri şi, în mod evident, este nevoit să reducă numărul victimelor rezultate în accidentele rutiere. Apare întrebarea: cum reducem costurile sociale? Este evident că următoarea întrebare este: cine este vinovat de aceste accidente? Orice accident rutier este provocat de unul din cei trei factori: omul, maşina sau drumul. Statisticile arată că, între 70 şi 80% dintre accidente cu victime se datorează factorului uman, uneori în conexiune cu ceilalţi doi factori: drumul sau maşina.

Omul greşeşte. Putem compensa greşeala umană? De-a lungul ultimelor decenii, maşinile au devenit tot mai sigure, apărând sisteme ASR, ESP, ABS, sisteme de avertizare, structuri de tip figure, airbaguri. Toate acestea au compensat, parţial, greşeala umană, însă nu suficient. Pentru că numărul vehiculelor creşte, mobilitatea creşte, iar infrastructura rutieră nu ţine pasul cu această stare de fapt. Ajunse în acest punct, în urmă cu 25 de ani, state precum Germania, Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Franţa, Danemarca au început să se aplece asupra factorului infrastructrură rutieră. Aşa au început să apară institutele de siguranţă rutieră şi tot astfel a apărut conceptul <<drum care iartă>>.

Un <<drum  care iartă>> spune că infrastructura, prin elementele ei, încearcă să prevină accidentele rutiere. Atunci când nu reuşeşte, măcar încearcă să reducă numărul de victime. Pentru a pune în practică acest concept, în statele mai sus amintite au apărut specialiştii în siguranţa rutieră şi anume auditorii de siguranţă rutieră. Astfel, din punct de vedere al siguranţei, noile proiecte de infrastructură au început să fie auditate, iar infrastructura existentă să fie inspectată de către auditori. Pentru că măsurile au dat roade, în 2008 a fost adoptată de Comisia Europeană şi de Consiliul Europei, directiva 98/2008 privind circulaţia pe infrastructura rutieră.

În România, directiva este transpusă prin Legea 265/2008 care stabileşte cadrul instiutuţional şi modul în care este gestionată siguranţa rutieră pe reţeaua rutieră din punctul de vedere al infrastructurii.

Dincolo de frământările prin care a trecut această lege, fiind modificată de patru ori în opt ani, urmând a fi modificată din nou în acest an, a început să prezinte efecte începând cu 2015. Conform acestei legi, Autoritatea Rutieră Română este singura institutuţie care gestionează efectuarea auditului de siguranţă rutieră prin derularea contractelor de audit şi desemnarea auditorilor independeţi. ARR efectuează, prin proprii angajaţi, inspecţiile de siguranţă rutieră. De asemenea, ARR are atribuţii şi gestionează formarea de auditori de siguranţă rutieră. Pot să vă spun că aici a fost o întreagă provocare legată de cum am reuşim să formăm auditori. Auditul de siguranţă rutieră se efectuează la proiectele noi de infrastructură, precum şi la acele modernizări importante care se fac pe infrastructura existentă. În schimb, inspecţia de siguranţă rutieră se face de către echipe de inspecţie din care cel puţin un membru al echipei este auditor de siguranţă rutieră atestat. Astfel, legea este aplicabilă în România în mod obligatoriu autostrăzilor, drumurilor naţionale, drumurilor judeţene şi străzilor de categoria I-a şi a II-a din oraşe. Practic, vorbim de o reţea de 53.600 de kilometri care trebuie inspectaţi o dată la doi ani.

La începutul acestui an au fost formaţi 50 de auditori de siguranţă rutieră, aceştia urmând a fi atestaţi în perioada imediat următoare. Putem spune că a fost o mare provocare pentru ARR, deoarece nu exista nimeni care să formeze auditori, nici un institut, nici o instituţie. Am reuşit, în sfârşit, cu Universitatea Bucureşti, aducând formatori din Germania, Olanda şi Danemarca, cu mari eforturi. Şi am reuşit să formăm 50 de auditori. În partea a doua a acestui an, ARR va începe să facă inspecţii de siguranţă rutieră suplimentare. Pe parcusul ultimilor doi ani, ARR a gestionat auditarea unui număr de 170 de proiecte de infrastuctră rutieră, cuprinzând sectoare din reţeaua TEN-T europeană, dar şi din reţeaua drumurilor de interes public. Analiza rapoartelor de audit aferente acestor operaţiuni demonstrează, prin volumul impresionat de constatări şi recomandări, necesitatea şi utilitatea audităririi proiectelor de infrastructură. Viitorul va demonstra, cu siguranţă, că numărul victimelor va scădea. Acum doi ani de zile, toate acestea erau parte dintr-o viziune şi un mare proiect. Acum proiectul începe să devină realitate. Acest lucru a fost posibil pentru că a existat şi există voinţa, tenacitatea şi competenţa instituţională pentru a crea şi promova cadrul legal şi ansamblul de acte normative care permit acest lucru. Este cert, proiectul încă nu s-a încheiat şi mai sunt lucruri de făcut. Însă, cu viziune şi fără a uita care este scopul lui, şi anume mai puţine victime în accidente rutiere, îl vom duce la bun sfârşit în scurt timp”, a spus Sorin Cristian, şeful Direcţiei Siguranţa Infrastructurii Rutiere din ARR.

GALA PREMIILOR SIGURANŢEI RUTIERE 2017

 

Peste 350 de persoane au participat la cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Siguranţei Rutiere, care a avut loc, la data de 05 aprilie 2017, la Teatrul de Comedie Bucureşti.

Pe lângă reprezentaţii firmelor de transport, care au reprezentat marea majoritate a celor prezenţi, la eveniment au luat parte oficiali de vârf de la ARR, ISCTR, RAR şi Direcţia Rutieră din IGPR, dar şi VIP-uri din firme şi organizaţii neguvernamentale implicate în activităţi de siguranţă rutieră şi în infrastructură.

 

Gala a fost deschisă de Conferinţa “Transport, Infrastructură şi Siguranţă Rutieră”, care a adus o serie de speech-uri de înaltă ţinută profesională şi care a fost prezentată şi în acest an de către Constantin Isac, vicepreşedintele UNTRR.