LOGO INVESTIGATORUL

Log in

Business

Volvo Trucks-Sisteme inteligente de siguranță care reduc riscul accidentelor

Prezența mai multor vehicule pe șosele, fluxul de trafic mai rapid, dar și fluxul de informații perturbatoare, toate acestea împreună, reprezintă solicitări considerabile atât asupra șoferilor de vehicule comerciale, cât și asupra șoferilor de autoturisme. Pe de altă parte, nu au existat niciodată mai multe posibilități pentru persoana aflată la volan de a conduce mai în siguranță decât o poate face în prezent. Sistemele de siguranță activă instalate pe multe autoturisme și autocamioane de ultimă generație simplifică demersul de evitare a incidentelor și accidentelor.

 

Începând din noiembrie 2015, a intrat în vigoare o cerință legislativă aplicabilă în cadrul UE care prevede ca toate camioanele grele cu două și trei punți să fie echipate cu funcția de frână automată de urgență. Scopul este de a reduce numărul accidentelor în care un camion intră în spatele unui vehicul care rulează înaintea sa, un tip de accident care este responsabil pentru o cincime din toate accidentele rutiere în care sunt implicate camioane. În momentul actual, legislația prevede ca sistemul pentru frânarea de urgență să reducă viteza camionului cu 10 km/h. Anul viitor, aceasta va ajunge la 20 km/h.

„Este extraordinar faptul că legislația a devenit mai strictă, dar consider în continuare că reglementările juridice sunt prea laxe. În situația în care conduci cu 80 km/h, atunci când este utilizat sistemul pentru frânarea de urgență, trebuie să reduci viteza cu mai mult de 20 km/h pentru a evita o coliziune majoră dacă vehiculul din față a oprit", susține Carl Johan Almqvist, director pentru siguranța traficului și a produselor la Volvo Trucks.

Volvo Trucks a dezvoltat un sistem care depășește cu mult reglementările oficiale prezente și viitoare. Acest sistem a fost introdus în 2012 şi se concentrează în primul rând asupra alertării șoferului cu privire la riscul producerii unei coliziuni.

„În multe cazuri, acest lucru este suficient pentru ca șoferul să evalueze rapid situația și să evite astfel producerea unui accident", explică Carl Johan Almqvist.

Sistemul pentru frânarea de urgență este folosit doar dacă acest lucru este absolut necesar și intră în funcțiune extrem de repede. Viteza de frânare -sau decelerarea, ca să folosim termenul tehnic corect- este de aproximativ 7 m/sec2, ceea ce se situează la același nivel cu ceea ce pot gestiona multe autoturisme. În practică, asta înseamnă că viteza camionului poate fi redusă de la 80 la 0 km/h pe o distanță de aproximativ 40 de metri.

Sistemul monitorizează vehiculele din față cu ajutorul unei camere video și a tehnologiei radar și funcționează indiferent dacă este soare, înnorat, ceață sau întuneric. Dacă există riscul unei coliziuni, șoferul este atenționat prin sporirea luminozității și prin semnalele acustice emise. Dacă sistemul nu detectează un răspuns din partea șoferului, camionul începe automat să frâneze treptat. Dacă șoferul tot nu reacționează, sistemul pentru frânare este utilizat până când vehiculul se opreşte. După alte cinci secunde în care volanul nu se mișcă deloc sau nu intervine niciun fel de reacție, este declanșată automat frâna de mână, măsură de siguranță care este menită să preîntâmpine rostogolirea camionului, dacă șoferul se află în stare de șoc sau de pierdere a cunoștinței.

Când este utilizată frâna de urgență, se aprind luminile de frână pentru a semnaliza vehiculele care circulă din spate, iar atunci când viteza vehiculului scade până la 5 km/h, se vor activa și luminile de avarie.

Sistemul Volvo funcționează și pe șoselele cu multe curbe și poate face diferența între parapeții de pe marginea drumului și obstacolele adevărate, precum autovehiculele, inclusiv motocicletele. Pentru a beneficia din plin de acest sistem, este esențial să ne asigurăm că toate funcțiile, precum frânele de tip ABS, sunt activate atât pentru camion, cât și pentru remorcă.

Luând în considerare perioada scurtă de timp care s-a scurs de la introducerea legislației pentru frânarea de urgență, va mai fi nevoie să treacă o vreme până când efectele sale benefice să se reflecte în statisticile privind accidentele rutiere. În orice caz, Volvo Trucks este convins de beneficiile sistemului pentru frânarea de urgență și ale altor dispozitive de siguranță activă.

„Sistemele noastre de siguranță activă sunt parte integrantă a unei soluții holistice care ajută în mod evident la reducerea riscurilor din trafic, dar este esențial să nu uităm faptul că tehnologia în sine nu poate face toată treaba. Un mediu rutier sigur necesită interacțiunea activă a tuturor utilizatorilor șoselelor. Un șofer experimentat, atent, care își conduce vehiculul în mod responsabil reprezintă, mai departe, cea mai bună modalitate de prevenire a accidentelor", spune Carl Johan Almqvist.

Exemple de sisteme inteligente de siguranță Volvo Trucks

-Controlul adaptativ al vitezei de croazieră, controlul activ al vitezei de croazieră care îl ajută pe șofer să mențină o distanță constantă față de vehiculul din față.

-Sistemul de avertizare de coliziune cu frână de urgență îl alertează pe șofer atunci când există riscul unei coliziuni cu un vehicul din față, activând frânele, dacă este nevoie.

-Sistemul de avertizare șofer îl anunță pe șofer atunci când este cazul să ia o pauză, dacă detectează cel mai mic semn de neatenție sau de somnolență din partea șoferului.  

CONFERINŢA CONECTIVITATE ÎN TRANSPORT, LOGISTICĂ ŞI INFRASTRUCTURĂ (integral)

"În a doua parte a Galei Premiilor Revistei TIR îi veţi vedea pe scenă pe principalii reprezentanţi ai transporturilor din România”, a anunţat prezentatorul conferinţei „Conectivitate în Transport, Logistică şi Infrastructură”, vicepreşedintele UNTRR Constantin Isac. Conferinţa a fost parte a evenimentului Gala Premiilor Revistei TIR, care a avut loc la 25 noiembrie 2016, în incinta Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”.

SORIN CRISTIAN, ŞEFUL DIRECŢIEI SIGURANŢA INFRASTRUCTURII RUTIERE DIN ARR: "AM GESTIONAT AUDITAREA UNUI NUMĂR DE 170 PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ"

“Am să vă spun câteva cuvinte despre una dintre atribuţiile pe care o are Autoritatea Rutieră Română în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Pentru a face acest lucru, trebuie să mergem un pic în urmă. Primul accident rutier a avut loc acum 150 de ani. La acel moment, incidentul a fost conjurat pură întâmplare fără nicio bănuială asupra riscului pe care îl presupune circulaţia rutieră. Din nefericire, de atunci şi până în prezent, 30 de milioane de oameni şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere. La nivel global, 1,24 milioane de oameni mor anual. Mult mai mulţi rămân cu handicapuri grave, iar între 30 şi 50 de milioane sunt răniţi. Dincolo de sentimentele de empatie sau de tristeţe, rămâne faptul că aceste victime, persoane cu handicap sau vătămate, costă statul foarte mult.

De ce? Victima nu mai produce plus valoare, deci nu va mai genera taxe sau impozite, directe sau indirecte, contribuţii sociale la fondul de pensii. Pe de altă parte, statul a investitit deja în persoana decedată prin sănătate, educaţie şi aşa mai departe. Chiar dacă abordarea pare cinică, fiecare stat îşi socoteşte aceste costuri şi, în mod evident, este nevoit să reducă numărul victimelor rezultate în accidentele rutiere. Apare întrebarea: cum reducem costurile sociale? Este evident că următoarea întrebare este: cine este vinovat de aceste accidente? Orice accident rutier este provocat de unul din cei trei factori: omul, maşina sau drumul. Statisticile arată că, între 70 şi 80% dintre accidente cu victime se datorează factorului uman, uneori în conexiune cu ceilalţi doi factori: drumul sau maşina.

Omul greşeşte. Putem compensa greşeala umană? De-a lungul ultimelor decenii, maşinile au devenit tot mai sigure, apărând sisteme ASR, ESP, ABS, sisteme de avertizare, structuri de tip figure, airbaguri. Toate acestea au compensat, parţial, greşeala umană, însă nu suficient. Pentru că numărul vehiculelor creşte, mobilitatea creşte, iar infrastructura rutieră nu ţine pasul cu această stare de fapt. Ajunse în acest punct, în urmă cu 25 de ani, state precum Germania, Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Franţa, Danemarca au început să se aplece asupra factorului infrastructrură rutieră. Aşa au început să apară institutele de siguranţă rutieră şi tot astfel a apărut conceptul <<drum care iartă>>.

Un <<drum  care iartă>> spune că infrastructura, prin elementele ei, încearcă să prevină accidentele rutiere. Atunci când nu reuşeşte, măcar încearcă să reducă numărul de victime. Pentru a pune în practică acest concept, în statele mai sus amintite au apărut specialiştii în siguranţa rutieră şi anume auditorii de siguranţă rutieră. Astfel, din punct de vedere al siguranţei, noile proiecte de infrastructură au început să fie auditate, iar infrastructura existentă să fie inspectată de către auditori. Pentru că măsurile au dat roade, în 2008 a fost adoptată de Comisia Europeană şi de Consiliul Europei, directiva 98/2008 privind circulaţia pe infrastructura rutieră.

În România, directiva este transpusă prin Legea 265/2008 care stabileşte cadrul instiutuţional şi modul în care este gestionată siguranţa rutieră pe reţeaua rutieră din punctul de vedere al infrastructurii.

Dincolo de frământările prin care a trecut această lege, fiind modificată de patru ori în opt ani, urmând a fi modificată din nou în acest an, a început să prezinte efecte începând cu 2015. Conform acestei legi, Autoritatea Rutieră Română este singura institutuţie care gestionează efectuarea auditului de siguranţă rutieră prin derularea contractelor de audit şi desemnarea auditorilor independeţi. ARR efectuează, prin proprii angajaţi, inspecţiile de siguranţă rutieră. De asemenea, ARR are atribuţii şi gestionează formarea de auditori de siguranţă rutieră. Pot să vă spun că aici a fost o întreagă provocare legată de cum am reuşim să formăm auditori. Auditul de siguranţă rutieră se efectuează la proiectele noi de infrastructură, precum şi la acele modernizări importante care se fac pe infrastructura existentă. În schimb, inspecţia de siguranţă rutieră se face de către echipe de inspecţie din care cel puţin un membru al echipei este auditor de siguranţă rutieră atestat. Astfel, legea este aplicabilă în România în mod obligatoriu autostrăzilor, drumurilor naţionale, drumurilor judeţene şi străzilor de categoria I-a şi a II-a din oraşe. Practic, vorbim de o reţea de 53.600 de kilometri care trebuie inspectaţi o dată la doi ani.

La începutul acestui an au fost formaţi 50 de auditori de siguranţă rutieră, aceştia urmând a fi atestaţi în perioada imediat următoare. Putem spune că a fost o mare provocare pentru ARR, deoarece nu exista nimeni care să formeze auditori, nici un institut, nici o instituţie. Am reuşit, în sfârşit, cu Universitatea Bucureşti, aducând formatori din Germania, Olanda şi Danemarca, cu mari eforturi. Şi am reuşit să formăm 50 de auditori. În partea a doua a acestui an, ARR va începe să facă inspecţii de siguranţă rutieră suplimentare. Pe parcusul ultimilor doi ani, ARR a gestionat auditarea unui număr de 170 de proiecte de infrastuctră rutieră, cuprinzând sectoare din reţeaua TEN-T europeană, dar şi din reţeaua drumurilor de interes public. Analiza rapoartelor de audit aferente acestor operaţiuni demonstrează, prin volumul impresionat de constatări şi recomandări, necesitatea şi utilitatea audităririi proiectelor de infrastructură. Viitorul va demonstra, cu siguranţă, că numărul victimelor va scădea. Acum doi ani de zile, toate acestea erau parte dintr-o viziune şi un mare proiect. Acum proiectul începe să devină realitate. Acest lucru a fost posibil pentru că a existat şi există voinţa, tenacitatea şi competenţa instituţională pentru a crea şi promova cadrul legal şi ansamblul de acte normative care permit acest lucru. Este cert, proiectul încă nu s-a încheiat şi mai sunt lucruri de făcut. Însă, cu viziune şi fără a uita care este scopul lui, şi anume mai puţine victime în accidente rutiere, îl vom duce la bun sfârşit în scurt timp”, a spus Sorin Cristian, şeful Direcţiei Siguranţa Infrastructurii Rutiere din ARR.

GALA PREMIILOR SIGURANŢEI RUTIERE 2017

 

Peste 350 de persoane au participat la cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Siguranţei Rutiere, care a avut loc, la data de 05 aprilie 2017, la Teatrul de Comedie Bucureşti.

Pe lângă reprezentaţii firmelor de transport, care au reprezentat marea majoritate a celor prezenţi, la eveniment au luat parte oficiali de vârf de la ARR, ISCTR, RAR şi Direcţia Rutieră din IGPR, dar şi VIP-uri din firme şi organizaţii neguvernamentale implicate în activităţi de siguranţă rutieră şi în infrastructură.

 

Gala a fost deschisă de Conferinţa “Transport, Infrastructură şi Siguranţă Rutieră”, care a adus o serie de speech-uri de înaltă ţinută profesională şi care a fost prezentată şi în acest an de către Constantin Isac, vicepreşedintele UNTRR. 

ANCA AVRAMESCU, VESTA INVESTMENT: "PE PIAŢĂ SUNT FOARTE MULTE PRODUSE CONTRAFĂCUTE"

„Vesta Investment este recunoscută la nivel naţional şi european ca fiind un producător de echipamente de semnalizare rutieră. Sunt sigură că majoritatea celor din sală cunosc obiectul de activitate al firmei, iar o mare parte a producţiei este orientată spre echiparea vehiculelor. În ceea ce va urma, voi prezenta echipamentele specifice echipării vehiculelor. Conform legislaţiei naţionale privind circulaţia pe drumurile publice, dotarea minimă obligatorie trebuie constituită din următoarele echipamente: trusă sanitară, două triunghiuri de presemnalizare avarie şi stingător auto cu specificaţia ca acestea să fie omologate. Atragem atenţia asupra omologării întrucât pe piaţă sunt foarte multe produse contrafăcute şi vă dau exemplu trusele sanitare din China, care conţin obiecte sanitare de o calitate îndoielnică, bandaje din plastic şi aşa mai departe.

Cum putem recunoaşte o trusă sanitară care respectă normele în vigoare? Trebuie să aibă inscripţionarea Registrul Auto Român. În al doilea rând, trebuie să aibă avizul Ministerului Sănătăţii. Trusa sanitară pe care Vesta Investment o produce respectă Ordinul 947 al Ministerului Sănătăţii şi deţine, pe lângă documentele mai sus menţionate, şi certificat de conformitate emis de RAR.

Următorul produs este kitul de înlocuire a trusei medicale auto întrucât, în momentul în care termenul trusei expiră, kitul acesta permite extinderea valabilităţii cu încă 24 de luni. Astfel, nu mai trebuie cumpărată o trusă nouă. Legat de triunghiurile de presemnalizare avarie Vesta Investment, acestea sunt omologate internaţional de Ministerul Transporturilor, conform Regulamentului 27CE al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Este foarte important de precizat că o dovadă a omologării acestor triunghiuri o reprezintă inscripţionarea RAR, care se regăseşte pe ele. Există pe piaţă triunghiuri contrafăcute de provenienţă China, care prezintă două mari deficienţe: nu au retroreflexia necesară şi pe care legea o reglementează şi nu prezintă stabilitate la vânt.

Vesta Investment mai comercializează şi stingătoare auto, care sunt certificate RAR şi veste reflectorizante. Trusa ADR produsă de Vesta Investment este singurul produs care deţine certificatul de conformitate eliberat de RAR dar şi certificatul de atestare tehnică eliberat de Iprochim. Este produsul valabil pentru toate clasele ADR. Vesta Investment a încercat să vină în întâmpinrea clienţilor săi printr-un nou produs şi anume setul ADR care respectă cerinţele Acordului European privind Transportul de mărfuri periculoase. Are următoarele avantaje: respectă conţinutul minim obligatoriu pentru toate clasele ADR, are un preţ accesibil şi dimensiuni reduse ce permit depozitarea în spaţii restrânse şi manipularea cu uşurinţă.

Din portofoliul de produse al Vesta Investment fac parte şi aceste echipamente pentru semnalizare transporturi periculoase ADR, care sunt destinate echipării vehiculelor ce transportă mărfuri periculoase. Un alt produs al Vesta Investment este placa reflectorizant-florescentă de autentificare a vehiculelor, care este, de asemenea, omologată internaţional şi folosită pentru autocamioane, remorci, vehicule grele. Vesta Investment produce plăci de înregistrare pentru autovehicule neîmatriculabile, care sunt destinate identificării tractoarelor, maşinilor agricole care sunt utilizate în munci agricole, forestiere şi modelelor aflate în circulaţie pe drumurile publice. Un alt produs în portofoliu sunt ecusoanele taxi, care conţin numărul autorizaţiei şi durata de valabilitate şi care respectă normele în vigoare. Suntem încrezători în capacitatea pe care Vesta Investment o are de a răspunde în permanenţă provocărilor din domeniul în care ne desfăşurăm activitatea”, a declarat Anca Avramescu, Marketing/PR Coordinator Vesta Investment.

THOMAS EDL, MANAGING DIRECTOR DELTABLOC: "MODUL CUM CONSTRUIM UN DRUM JOACĂ UN ROL DECISIV ÎN SIGURANŢA RUTIERĂ"

“Cred că astăzi am asistat la o bună introducere a temei siguranţei rutiere prin vizualizarea acelor clipuri video care înfăţişau accidente în trafic (acestea au rulat înainte de deschiderea Galei, n.red.). Ele ne-au arătat de ce e nevoie, pe drumurile noastre, de dispozitive de siguranţă rutieră pasivă, precum barierele de siguranţă. Am lucrat în multe state europene şi doresc să vă ofer o scurtă perspectivă asupra tendinţelor existente în domeniul siguranţei pasive. Aş începe prin a vă spune cum putem clasifica siguranţa pasivă. Potrivit standardului european EN 1317 (acesta este standardul care defineşte cu trebuie să fie construite barierele de siguranţă), distingem trei piloni diferiţi. Cel dintâi este nivelul de control ce indică modul în care energia impactului poate fi absorbită prin barierele de siguranţă. De exemplu, cum este un camion împins înapoi de bariera de siguranţă. Este vorba despre felul în care barierele de siguranţă trebuie să reţină vehiculele. A doua ţine de aspectul calitativ şi arată cât de mult trebuie să se mişte un parapet în momentul impactului, pentru a redirecţiona vehiculul în modul corespunzător. Al treilea aspect se referă la protecţia celor care se află în vehicul. Când eşti în maşină vrei să fii protejat. Impactul nu trebuie să fie atât de sever, ca în cazul coliziunii cu obiecte rigide şi extrem de dure. Controlul, redirecţionarea şi protecţia sunt obiectivele siguranţei pasive şi ale amplasării parapeţilor de siguranţă.

Pentru drumurile europene, legislaţia prevede că parapeţii trebuie să treacă teste de impact cu maşini. De asemenea, trebuie să fie obţinută certificarea CE, aceasta fiind, de asemenea, o cerinţă a legislaţiei europene. Doar când aceste trei criterii sunt îndeplinite, poţi trece la construirea parapeţilor. Parapeţii se pot construi cu dispozitive direct la faţa locului (parapet produs in-situ), pot fi realizaţi în fabrici şi apoi transportaţi şi montaţi pe şosea (elemente prefabricate) sau pot fi parapeţi de oţel (parapet deformabil metalic). Toate cele trei produse trebuie să îndeplinească criteriile de mai sus şi să respecte cadrul legal.

Să ne întoarcem acum la modul în care construim un drum, deoarece acest aspect joacă un rol foarte important în siguranţa rutieră. Cei mai importanţi sunt parapeţii aşezaţi pe partea mediană a drumului deoarece ei pot împiedicat un camion de mare tonaj, care pierde controlul, să pătrundă pe celălalt sens de mers. Parapeţii de pe partea mediană a drumului sunt cheia siguranţei rutiere. Trebuie, de asemenea, să asigurăm siguranţă maximă pe poduri unde parapeţii ce urmează să fie amplasaţi trebuie testaţi pentru o protecţie ridicată: nu vă doriţi ca un camion sau o maşină să cadă de pe pod, lucru care ar reprezenta un pericol pentru cel aflat în vehicul dar şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Un alt punct important este tranziţia şi conexiunea dintre diverse tipuri de parapet: in-situ cu prefabricat sau prefabricat cu parapet metalic, care trebuie să fie bine interconectate şi supuse testelor pentru a nu crea un punct slab.

E nevoie de protecţie în cazul apariţiei unor obstacole. Unele semnalizări din trafic pot fi văzute ca obstacole de către participanţii la trafic. Ei trebuie protejaţi prin amplasarea unor parapeţi corespunzători. În cele din urmă, parapeţii (barierele) trebuie montate în aşa fel încât să poată fi deschise în zona mediană a drumului pentru situaţiile de urgenţă sau atunci când este nevoie de lucrări de consolidare a drumului. De aceea, parapeţii trebuie să fie flexibili (interconectate dar cu posibilitatea de a deschide sirul de bariere) sau sa existe bariere special de tip iesire de siguranta.

Concluzionând, noi cerem cu insistenţă ca parapeţii mediani de prevenţie să nu aibă niciun fel de breşă. Imaginaţi-vă că vă aflaţi într-o maşină venind din sens opus, iar parapeţii nu pot devia un camion de 16 tone care a fost scăpat de sub control. Parapeţii din beton au nevoie de mentenanţă redusă pe tot parcursul exploatării lor. Calitatea parapeţiilor este garantată pentru întreaga lor durată de viaţă de 15 ani. Parapeţii trebuie să fie funcţionali din prima zi de la montarea lor până la finalul celor 15 ani dând dovadă de acelaşi grad înalt de performanţă în timp. Şi asta pentru că un impact se poate produce pe întreaga perioadă de garanţie. Parapeţii sunt garantaţi să nu se rupă la unele tipuri chiar şi în cazul impactului camioanelor de peste 40 de tone. În cazul parapeţilor de pe poduri, inginerii trebuie să ia în considerare faptul că podul se mişcă, vibrează, are variaţii de temperatură iar parapeţii montaţi pe pod trebuie să fie instalaţi cu o conexiune specială, în aşa fel încât să preia toate aceste mişcări.

Unde ne îndreptăm în viitor în ceea ce priveşte designul şi dezvoltarea parapeţilor? Impresia mea, după ceea ce văd în piaţă, este că parapeţii in-situ, parapeţii prefabricaţi şi parapeţii deformabili metalici vor rămâne împreună într-un singur concept de siguranţă rutieră şi fiecare trebuie aplicat unde va da cel mai mare randament. Nu vom asista în următorii 10-15 ani la un scenariu în care fiecare material, obiect, va lupta împotriva celuilalt. Fiecare produs şi material vor fi folosite pentru cea mai bună aplicare a lui.

Parapeţii Deltabloc îndeplinesc toate obiectivele de siguranţă pe care le-am enumerat mai înainte, dar au şi un preţ corect. Nu ar avea sens dacă ai avea dispozitive de siguranţă a traficului pe care nu ţi le-ai permite şi care nu ar fi rentabile din punctul de vedere al costurilor. În 2016, am construit parapeţi de siguranţă temporari sau definitivi pe toate drumurile lumii, din Mexic în Australia, din Islanda în Africa de Sud. De asemenea, am montat mulţi kilometri de parapeţi de protecţie în România.

Acestea alcătuiesc contribuţia cea mai importantă pe care Deltabloc a adus-o siguranţei rutiere”, a spus Thomas Edl, Managing Director Deltabloc.

GALA PREMIILOR SIGURANŢEI RUTIERE 2017

 

Peste 350 de persoane au participat la cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Siguranţei Rutiere, care a avut loc, la data de 05 aprilie 2017, la Teatrul de Comedie Bucureşti.

Pe lângă reprezentaţii firmelor de transport, care au reprezentat marea majoritate a celor prezenţi, la eveniment au luat parte oficiali de vârf de la ARR, ISCTR, RAR şi Direcţia Rutieră din IGPR, dar şi VIP-uri din firme şi organizaţii neguvernamentale implicate în activităţi de siguranţă rutieră şi în infrastructură.

 

Gala a fost deschisă de Conferinţa “Transport, Infrastructură şi Siguranţă Rutieră”, care a adus o serie de speech-uri de înaltă ţinută profesională şi care a fost prezentată şi în acest an de către Constantin Isac, vicepreşedintele UNTRR.

VOLVO TRUCKS-SISTEM INTEGRAT PENTRU SERVICII ŞI INFOTAINMENT

O experienţă îmbunătăţită, mai sigură pentru şoferi, navigaţie simplificată şi gestionarea mai eficientă a flotei. Acestea sunt principalele beneficii ale noului sistem Volvo Trucks pentru servicii şi infotainment.

Combinând facilităţile audio şi de divertisment din cabină cu sistemele de navigaţie şi de management al flotei, Volvo Trucks a creat un sistem complet integrat, simplu de utilizat, care poate fi controlat prin ecranul tactil, prin comandă vocală sau cu ajutorul butoanelor de pe volan.

„Cu ajutorul noului sistem pentru servicii şi infotainment, şoferii îşi pot personaliza, cu adevărat, spaţiul de lucru", afirmă Anders Edenholm, Manager principal de proiect, Volvo Trucks. „De exemplu, pot asculta postul de radio preferat oriunde s-ar afla, pot utiliza „hands-free" atât pe telefonul personal, cât şi pe cel de serviciu. Per total, acest lucru îi ajută pe şoferi să beneficieze de o experienţă îmbunătăţită şi mai sigură. Se pot simţi ca acasă atunci când sunt plecaţi pentru perioade mari de timp."

Cu noul sistem, gestionarea sarcinilor de lucru se realizează mai uşor şi mai eficient. Sistemul de navigaţie al autocamionului acceptă o serie de modalităţi de obţinere a indicaţiilor de orientare, inclusiv prin introducerea adreselor, coordonatelor sau prin atingerea hărţii de pe ecran. De asemenea, şoferii pot accesa toate serviciile Dynafleet OnBoard, inclusiv Asistenţa pentru orele de condus, Instruire şofer şi Mesagerie. Pentru şoferi, aceasta înseamnă informaţii actualizate, ceea ce le permite să controleze situaţiile şi să ia cele mai bune decizii în timp real. De asemenea, îşi pot monitoriza performanţele de condus şi consumul de combustibil şi pot identifica aspectele care trebuie îmbunătăţite.

„Când am proiectat noul sistem pentru servicii şi infotainment, ne-am gândit să fie cât mai uşor pentru şoferi să navigheze şi să-şi finalizeze sarcinile de lucru", declară Anders Edenholm. „Deoarece Dynafleet OnBoard şi sistemul de navigaţie sunt integrate, şoferii pot primi mesaje cu coordonatele GPS şi pot porni spre noua cursă în doar câteva secunde. Un şofer care petrece mai mult timp cu mâinile pe volan şi cu ochii la drum este un şofer mai productiv, care conduce mai sigur.", crede Edenholm.

Funcţiile noului sistem includ atât accesul la serviciile media de difuzare, precum Spotify, Deezer şi TuneIn, cât şi DAB şi DAB+ (Digital Audio Broadcasting). Pe volan se află un buton „Push to talk" („Apasă pentru a vorbi") pentru sistemul de comandă vocală.

Noul sistem integrat pentru servicii şi infotainment este disponibil atunci când se comandă un autocamion nou Volvo FH, Volvo FM şi Volvo FMX.

Funcţiile noului sistem integrat pentru servicii şi infotainment:

- Ecran tactil de 7";

- Comandă vocală;

- Dynafleet Onboard (sistemul Volvo Trucks de management al flotei);

- Sisteme de navigaţie TomTom cu caracteristicile autocamionului şi TomTom Traffic cu informaţii despre trafic în timp real;

- Bluetooth pentru conectarea simultană a două telefoane;

- Acces la serviciile media de difuzare, cum ar fi Spotify, Deezer şi TuneIn;

- DAB/DAB+ (Digital Audio Broadcasting);

- Porturi USB.

Notă: oferta poate varia în funcţie de piaţă.

PRO TV: DN1, drumul pe care mor zeci de oameni, anual

DRUMUL INCOMPETENTEI, episodul 1. Drumul National 1 este coloana vertebrala a Romaniei, principalul drum, in lipsa autostrazilor, care leaga sudul de vestul tarii si de restul Europei. Este in acelasi timp cea mai periculoasa sosea din tara noastra.

An de an, zeci de soferi si localnici isi pierd viata de-a lungul acestui drum al mortii.

In acest timp, de 10 ani, compania de drumuri tine in sertare proiecte cu fonduri europene - 85 de milioane de lei - dedicate sigurantei rutiere pe DN1. Toate bat pasul pe loc, exact in zonele unde mor oameni nevinovati.

Doar afacerea marcajelor rutiere - absente in zonele periculoase - se apropie de 1 miliard de lei in ultimii 5 ani. Pe Drumul National - statul intoarce spatele sigurantei cetatenilor sai.

DN1 este coloana vertebrala a Romaniei. 640 de kilometri care incep in Bucuresti si se termina in vama Bors. Drumul face legatura dintre capitala, principalele orase si vestul Europei.

Din pacate, DN1 este in acelasi timp cel mai periculos drum din Romania, anual zeci de persoane isi pierd viata pe traseu.

In acest moment sunt in derulare contracte in valoare de peste 85 de milioane de lei, al caror scop este sa faca acest drum mai sigur pentru soferi. Din pacate, de ani de zile, lucrarile bat pasul pe loc, iar unde s-a mai facut ceva, sunt situatii in care interventiile pun in pericol viata soferilor, in loc sa le faca drumul mai sigur.

Un raport al forumului economic mondial plaseaza Romania intr-un top al calitatii drumurilor pe locul 128 din 138 de tari .

Resemnati cu starea precara a infrastructurii de la noi, soferii romani considera DN1 un drum bun, pe alocuri excelent. Multe portiuni chiar asa sunt. Insa, dat fiind importanta sa strategica si numarul de masini care il strabat, ar trebui ca macar in teorie DN1 sa fie un etalon pentru alte rute nationale.

In tot acest timp in zeci de curbe periculoase lipsesc marcajele iar soferii nu mai vad pe ce sens merg. Stefan Ionita este seful companiei de drumuri. Pare mirat de lipsa marcarejelor, desi cu 2 saptamani inainte i-am sesizat aceeasi problema si a promis ca va lua masuri.

Romania ocupa un dureros loc 2 in Europa la numarul de vieti curmate in accidente rutiere. In 2015, au murit 1900 de oameni si altii 9000 au fost grav raniti, cat toata populatia din Voluntari si Tunari laolalta..

Alexandru Valvoi este presedintele Asociatiei Romania Fara Gropi, un ONG care monitorizeaza starea drumurilor.

Alexandru Valvoi, presedinte "Romania fara gropi": "In Romania sunt peste 400 puncte negre. Doar in Bucuresti sunt 51. Au fost trecute doar pe hartie si nu s-a inceput eliminarea punctelor negre. Se va traduce in vieti salvate. E mult mai simplu sa dai vina doar pe sofer."

Compania de Drumuri are in sertar de mai bine de 10 ani un proiect pentru eliminarea punctelor negre de pe DN1.

drumuri

Sunt bani multi la mijloc - fonduri europene de aproape 100 de milioane de lei, bani gratuiti pentru eliminarea pericolelor din 21 de localitati.

Conform documentatiei, pana acum ar fi trebuit sa avem intersectii, ronduri giratorii, parapeti, insule de calmare a traficului, trotuare, marcaje si o semnalizare corespunzatoare.

Proiectul a fost demarat in 2007 si atribuit in 2012. Pe 5 din cele 7 loturi nu s-a tras nici macar o dunga de vospea in ultimii 10 ani. De unul dintre ele se ocupa o firma pe care DNA a trimis-o in judecata in 2015 pentru frauda cu fonduri europene. Alt tronson a fost castigat de o firma care a ajuns in insolventa.

21 Martie, DN1, localitatea Barcanesti. Doi oameni au murit si alti 8 au fost raniti pe DN1, considerat cel mai periculos drum din Romania. Un sofer de TIR trage stanga de volan, loveste un autoturism de pe banda a doua si ambele masini ajung pe contrasens, unde TIR-ul loveste un microbuz care circula regulamentar. Ambii soferi isi pierd viata in urma impactului.

Se intampla la kilometrul 50. Fix acolo, proiectul care sta la sertar de 10 ani prevede un sistem de separare a sensurilor.

accident

Barcanesti este insa una dintre localitatile unde timp de un deceniu nu s-a investiti niciun eurocent din banii dati gratuit de uniunea europeana, desi proiectul este aprobat si atribuit.

Catalin Drula este presedintele comisiei de transporturi din Parlament si fost consilier al premierului Ciolos pe probleme de infrastructura. Anul trecut s-a interesat de acest proiect.

"Adevarul este ca acest proiect a fost pornit, aruncat asa, ca sa fie pe fonduri europene, pe baza unei documentatii foarte invechite fara avize si documentatii, obtinute asa, ca in momentul in care au semnat contractele au trebuit sa faca toate aceste demersuri si ca proiectul asa cum a fost pregatit nu poate fi executat."

Se lucreaza doar in Cluj si Bihor, unde de peste 1 an drumul national este tinut in regim de santier, iar viteza in multe localitati este limitata la 30 de kilometri pe ora.

Insulele de calmare a traficului sunt o solutie buna, aplicata peste tot in lume. Rolul lor este sa ii determine pe soferi sa reduca viteza la intrarea in localitati si sa le creeze pietonilor spatii pe unde sa traverseze in siguranta. Asta daca sunt gandite cu cap...

Anul trecut, in Paniceni, localnicii spun ca benzile au fost facute atat de inguste incat TIR-urile nu mai aveau loc, ciupeau bordura cu rotile si intrau in casele oamenilor. Un inginer care supravegheaza acum refacerea lucrarilor recunoaste greselile de proiectare.

accident

Proiectul prevede latirea benzilor cu o distanta echivalenta cu cea ocupata de insula de pe mijloc. Muncitorii spun insa ca asfaltul turnat anul trecut a cedat.

Asa se lucreaza in Romania la un proiect menit sa aduca mai multa siguranta in trafic.

Imaginea de ansamblu este a unei incompetente greu de acceptat intr-un stat cu pretentii: in 2017 incep lucrarile la un proiect de siguranta rutiera bazat pe solutii tehnice gandite acum un deceniu. Cat despre cum au fost alese locurile unde se intervine: s-au folosit datele furnizate de politia rutiera pentru anii 2000-2005.

Stefan Ionita este, de 3 luni, seful Companiei Nationale de Drumuri. Vrea si el sa afle daca solutiile de acum un deceniu mai sunt sau nu bune de ceva. Raspunsul: la vara.

"Primele masuri luate de mine a fost sa demarez un audit de siguranta rutiere. In luna iulie primesc raportul." - spune Ionita.

Insulele de calmare a traficului sunt o solutie aplicata peste tot in lume. Maghiarii le folosesc pe E60, drumul care continua DN1 dupa granite, inca din 2006. Autoritatile le-au construit cu cap, odata cu refacerea covorului asfaltic.

La noi, responsabilii dau o gaura intre sensuri, pun borduri si mai lipesc o fasie de asfalt pe marginea drumului. Pentru ca, zic ei, "asa scrie in proiecte".

Si in Ungaria autoritatile au apelat la un fel de insule pentru a separa sensurile de mers pe drumul national al intrarilor in localitati, pentru a-i determina pe soferi sa incetineasca, insa la ei executia este total diferita.

In primul rand sunt presemnalizate cu 200 de metri inainte cu semne de circulatie, dar si cu marcaje speciale galbene, iar inaintea lor sunt instalate niste galme reflectorizante pe care le vezi noaptea, dar le simti in momentul in care treci cu rotile peste ele.

Astfel de marcaje sunt din 10 in 10 metri, pana in momentul in care iti iese in cale acea insula de beton dintre sensuri, iar insulele in sine sunt mai bine gandite la el.

Bordura n-are unghiuri de 90 de grade, nu e la fel de inalta, astfel incat daca un sofer din diverse motive n-a apucat sa incetineasca si ciupeste din greseala insula, nu o sa fie aruncat in afara carosabilului, cum s-ar putea intampla la noi.

 

SCHMITZ CARGOBULL ŞI PENTRU VEHICULELE COMERCIALE UŞOARE

Schmitz Cargobull îşi îmbogăţeşte protofoliul de produse. Noile kituri de suprastructură, destinate vehiculelelor comerciale uşoare cu o greutate între 3,5 şi 6 tone, vin să completeze şi să îmbunătăţească serviciile de distribuţie pentru transportul pe distanţe medii.

 

Cu scopul de a oferi soluţii logistice noi pentru piaţa europeană de transport, Schmitz Cargobull va furniza kituri de suprastructură pentru remorci, excelente pentru a fi utilizate în distribuţia de produse din interiorul oraşului. Livrările încep în luna aprilie a anului 2017.

Costuri de transport sau de livrare optimizate

Creşterea constantă a comerţului online cu amănuntul, urmare a comportamentului de consum în schimbare al clienţilor, ridică noi provocări pentru furnizorii şi prestatorii de servicii din cadrul lanţului de aprovizionare. Acest lucru se aplică atât sectorului de produse alimentare cât şi sectorulului produselor nealimentare.

Motivul din spatele acestei schimbări de comportament al cumpărătorilor îl reprezintă noile modalităţi, extrem de convenabile, de a comanda. Transportatorii trebuie să facă faţă exigenţelor cumpărătorilor, care caută să facă economie de timp atunci când comandă prin intermediul computerului personal sau al dispozitivelor mobile. La aceasta se adaugă dorinţa de a primi produsele rapid şi nevoia ca acestea să nu îşi piardă calitatea.

Compania care furnizează mijloacele de transport trebuie să răspundă prompt acestor exigenţe de consum. Urbanizarea, pretenţiile tot mai ridicate ale consumatorilor, accesul la reţele de date, au schimbat întregul sector logistic. Provocările „Last Mile Logistics“ sunt: combinarea expedierii de colete individuale, planificarea economică şi eficientă în zonele de livrare precum şi realizarea unor costuri de transport sau de livrare optimizate.

Schmitz Cargobull răspunde acestor provocări ca un furnizor de kituri de suprastructură funcţionale şi de înaltă calitate, destinate vehiculelor utilitare uşoare. Cu ajutorul kiturilor de suprastructură V.KO, Schmitz Cargobull devine, în primul rând, un partener de încredere al producătorilor de echipament original (OEM) la nivel European.

Suprastructurile modulare, concepute pentru a fi utilizate pe piaţa în creştere rapidă a transporturilor rezultatele din comerţul online cu amănuntul, reprezintă soluţia tehnică oferită de Schmitz Cargobull. Kit-urile modulare de suprastructură vor fi disponibile transportatorilor în termen de 14 zile lucrătoare.

Accesul rapid la reţeaua celor 1.300 de service-uri partenere Schmitz Cargobull existente la nivel european rezolvă situaţiile nedorite în care e nevoie de reparaţii. Schmitz Cargobull garantează accesul extrem de rapid şi de uşor la piese de schimb originale, la o documentaţie completă legată de piesele de schimb şi la un program complet post-vânzare.

Kit-ul modular de suprastructură V.KO DRY

Primul tip de suprastructură pentru utilitarele uşoare din gama de produse Schmitz Cargobull este kit-ul de suprastructură V.KO DRY. Clientul beneficiază de standardele Schmitz Cargobull pentru cea mai mare fiabilitate şi pentru un cost total de întreţinere excelent, ambele derivate din experienţa de decenii a experţilor şi profesioniştilor Schmitz Cargobull.

Kitul modular de suprastructură V.KO.DRY este format din panouri sandwich GRP, nou dezvoltate. Acestea sunt realizate în fabrica de producţie din Berlin. Panourile, care au un miez din spumă PU, sunt uşoare, robuste, şi în acelaşi timp, au doar 20 mm grosime. V.KO DRY are un acoperiş uşor translucid şi uşi spate cu două aripi în dotarea standard. Un mâner solid şi sigur ca şi o scară funcţională de acces pot fi opţional integrate în modulul din spate, încă din fabrică. Pereţii, care includ profilele de colţ din aluminiu de înaltă calitate, sunt disponibile în diferite tonuri de alb. Luminile de poziţie din partea din faţă şi din spate, precum şi a treia lumină de frânare sunt integrate în profil. Toate cablurile electrice sunt integrate din fabrică. De asemenea LED-uri cu senzori de mişcare sunt integrate în echipamentul de bază din interiorul zonei de marfă.
Kitul de suprastructură V.KO DRY de la Schmitz Cargobull este livrat ca un kit complet pentru asamblare. Pereţii sunt din material prefabricat, cu toate accesoriile şi profilele. Componentele sofisticate şi inteligente, la care se adaugă tehnologia înaltă, dau posibilitatea unei asamblări rapide şi uşoare a suprastructurii. În asamblarea submodulelor, un adeziv special industrial, testat, asigură o aderenţă foarte durabilă. Consolele, premontate pe grinzi, sunt furnizate deja prefabricate pentru şasiul respectiv. Certificatele corespunzătoare pentru aprobarea de către producător pot fi solicitate sau primite la cerere.

Modulele pentru V.KO DRY sunt unite în profiluri special dezvoltate, astfel încât forţele care acţionează pot fi absorbite optim. Cu o greutate optimizată, podeaua este complet încărcabilă pe întreaga sa suprafaţă. Metoda de construcţie inovatoare oferă o capacitate de încărcare suplimentară de mai mult de o tonă, în funcţie de echipamente şi de configuraţie, şi permite, astfel, o creştere cu 10% a capacităţii de încărcare, în comparaţie cu modelele de tip sandwich convenţionale anterioare. Acest lucru se realizează fără compromisuri privind calitatea producţiei, capacitatea portantă şi durata de viaţă.

Integrarea completă a profilurilor de conectare în structura peretelui, care este de numai 20 mm grosime, reduce greutatea şi atinge o rigiditate structurală care îndeplineşte în mod fiabil specificaţiile codului DIN EN 12642 XL.

Asigurarea rapidă a încărcăturii
Pentru fixarea integrată a încărcăturii se pot alege diferite opţiuni. Şine de avion sunt proiectate în podea din fabricaţie. Mai mult decât atât, alte elemente de siguranţă, cum ar fi barele de fixare sau şinele de ancorare Combo, pot fi integrate.

Şinele de securizare a încărcăturii pot fi comandate pe o înălţime de 900 mm. De asemenea, se pot monta două şine cu înălţimea de 600 şi 1.200 mm.

O sarcină similară de fixare a şinelor la perete completează echipamentul opţional. Pentru fixarea încărcăturii, o combinaţie ideală de curele şi grinzi de încărcare pot fi obţinute rapid şi fiabil.

O iluminare suplimentară pentru creşterea securităţii de sarcină poate fi încorporată, eventual sub forma unui al doilea plafon de lumină, asigurat printr-un LED cu un senzor de mişcare. O placă de uzură de 150 mm poate fi integrată de jur împrejur, astfel încât stivuitoarele să nu poată provoca nici o deteriorare a pereţilor. Caroseria este utilizabilă pe toată lungimea şi lăţimea internă şi, de asemenea, la înălţimea maximă.

Acoperiş de lumină, în dotarea standard

Cu plafonul acoperişului translucid, iluminarea uniformă a interiorului este realizată perfect şi în timpul zilei. Uşoara curbură a elementelor de plafon facilitează drenarea apei când plouă. În acelaşi timp, acest mic truc de design reduce murdărirea. Pentru operaţiunile din timpul nopţii, un led cu un sensor de mişcare oferă economie în procesul de iluminare.


Service, de excelenţă

Furnizarea de piese de schimb în termen de 24 de ore este asigurată prin intermediul portalului pentru piesele de schimb on-line Schmitz Cargobull EPOS. O reţea de parteneri de service-uri la nivel european (1.300) este disponibilă pentru lucrări de întreţinere şi de reparaţii. Pentru garanţie sau pentru cursuri de asamblare, montaj şi service, experţii Schmitz Cargobull şi cei de la Schmitz Cargobull Parts & Services sunt disponibili.

Termen rapid de livrare

Kiturile de suprastructură V.KO DRY de la Schmitz Cargobull sunt livrate în termen de 14 zile lucrătoare de la primirea comenzii. În acest fel, construcţia şi livrarea pot fi programate în mod fiabil.

Datorită prefabricării optimizate, kitul de suprastructură V.KO DRY de la Schmitz Cargobull este livrat ca un kit complet cu maxim şapte module prefabricate.

SCHMITZ CARGOBULL AŞTEAPTĂ VÂNZĂRI DE DOUĂ MILIARDE DE EURO DUPĂ LANSAREA V.KO.DRY PENTRU VEHICULE COMERCIALE UŞOARE

La evenimentul de lansare a noului kit de suprastructură destinat vehiculelor utilitare uşoare, Andreas Schmitz, CEO al Schmitz Cargobull, a oferit o scurtă radiografie a situaţiei financiare care se prefigurează pentru 2017 pentru cel mai important producător european de remorci şi semiremorci.

Potrivit lui Andreas Schmitz, cererea pentru vehicule comerciale din Europa Centrală şi de Vest continuă să crească puternic. Pentru anul financiar 2016/2017 (1 aprilie 2016–31 martie 2017) Schmitz Cargobull AG, cel mai mare producător de remorci şi kituri de suprastructură al Europei, a estimat o creştere a producţiei care se va cifra la 56.000 de remorci (în creştere faţă de anul 2015/2016, când s-au vândut 49,948 unităţi).

Portofoliu complet
„În termenii volumului de producţie, ne-am depăşit, fără îndoială, ţinta pe care ne-am propus-o, de 47.000 de remorci.”, a precizat Andreas Schmitz. CEO-ul Schmitz Cargobull aşteaptă o creştere a vânzărilor la peste 2 miliarde de euro. În acest moment, numărul de comenzi depăşeşte deja 61.000 de unităţi.

Cu kit-ul de suprastructură V.KO, Schmitz Cargobull se poziţionează şi pe segmentul vehiculelelor comerciale uşoare, de la 3,5 până la 6 tone. Acest lucru înseamnă că producătorul de vehicule comerciale oferă acum remorci şi caroserii pentru lanţul complet de aprovizionare, de la 3,5 până la 44 de tone.

„Segmentul caroseriilor pentru vehicule comerciale uşoare creşte puternic, ca urmare a creşterii vânzărilor cu amănuntul on-line“, afirmă plin de încredere Andreas Schmitz, CEO al Schmitz Cargobull. Prin apariţia V.KO, gama de produse Schmitz Cargobull se extinde în sectorul vehiculelor utilitare uşoare, cu o capacitate între 3,5 şi 6 tone. Kit-ul de suprastructură pentru vehiculele uşoare va fi fabricat în două dimensiuni standard. Prin urmare, vor putea fi adaptate optim tuturor specificaţiilor producătorilor de autovehicule. Noua linie de producţie de la fabrica din Berlin este proiectată pentru ca, pe termen mediu, să asigure o producţie anuală de 7.500 de kit-uri. Noua linie de produse Schmitz Cargobull completează portofoliul companiei şi oferă o soluţie profesională de înaltă calitate în livrările de tip “Last Mile Logistics“.

Situaţia economică bună dă un imblod puternic industriei transporturilor

Toate semnele continuă să indice o creştere continuă pe sectorul afacerilor tradiţionale cu remorci cu prelate laterale. Dar acest lucru va fi valabil şi pentru transportul cu vehicule uşoare. „Producţia de prelate va înregsitra o creştere deosebit de puternică“, spune Andreas Schmitz. Producţia de remorci este aşteptat să crească cu mai mult de 22 la sută, de la 24.516 la 30.000 de unităţi, pentru anul curent. Conform estimărilor actuale, comenzile vor ajunge la 33.000, până la 31 martie 2017, în ceea ce priveşte prelatele. În cazul semiremorcilor frigorifice, se prognozează o creştere a producţiei de aproximativ 14 procente, la 19.000 unităţi (anul precedent s-a înregistrat o producţie de 16.522 de unităţi).

Urmare a cifrelor ridicate de producţie, numărul angajaţilor a crescut, de asemenea. În jur de 5.600 de persoane, inclusiv lucrătorii sezonieri, sunt în prezent angajaţi de Schmitz Cargobull, cu aproximativ 150 mai mulţi decât în anul precedent. În anul curent, vânzările vor creşte de la 1.779 miliarde euro (în anul precedent), la mai mult de 2 miliarde de euro de euro.

România lăudată

În anul fiscal 2016/2017, revirimentul a continuat. „Pieţele de volum din Europa Centrală şi de Vest continuă să ţină trendul extrem de pozitiv şi pot compensa cererea scăzută din Rusia“, spune Andreas Schmitz, CEO Schmitz Cargobull. Franţa, Spania, Portugalia şi ţările care formează Benelux raportează o creştere de două cifre. În Europa de Est, Polonia, Ungaria şi România sunt, de asemenea, în plină expansiune.
Pentru anul financiar 2017/2018, Consiliul de Administraţie al Schmitz Cargobull se aşteaptă ca cererea să fie una stabilă, în pofida existenţei unor incertitudini, cum ar fi efectele negocierilor privind Brexit-ul sau schimbarea de preşedinte din SUA. Mai mult decât atât, cu noua linie de produse destinate vehiculelor uşoare şi pentru distribuţia în interiorul oraşului, este aşteptat un impuls suplimentar al cererilor.

„În cel de-al 125-lea de ani al existenţei noastre, vrem să batem recordul de vânzări de aproape 2,2 miliarde euro, care a fost stabilit în 2007/2008“, declară Schmitz.

Schmitz Cargobull în cifre

Cu o producţie anuală de aproximativ 50.000 de remorci şi aproximativ 5.100 de angajaţi, Schmitz Cargobull AG este cel mai important producător din Europa de semiremorci, caroserii de camioane şi remorci pentru transportul de marfă cu temperatură controlată, mărfuri generale şi mărfuri în vrac. Vânzările de 1.779.000.000 euro au fost realizate în cursul exerciţiului financiar 2015/2016. Ca un pionier în industrie, compania germană a dezvoltat o strategie globală şi a fixat standarde de calitate la toate nivelurile: de la cercetare şi dezvoltare, la producţie şi servicii specializate de consultanţă, telematică, finanţare, piese de schimb.

KITUL DE SUPRASTRUCTURĂ V.KO DRY: DATE TEHNICE

 

Noile kituri de suprastructură Schmitz Cargobull, destinate vehiculelelor comerciale uşoare cu o greutate între 3,5 şi 6 tone, au o serie de specificităţi printre care:

Lungimea corpului: depinde de distanţa dintre axe şi de şasiu.

Lăţimea corpului: aproximativ 2.100 mm/2.200 mm.

Înălţimea corpului: aproximativ 2.100-2.300 mm.

 

Pereţi despărţitori şi pereţi laterali: panouri sandwich de 20 mm, cu strat de suprafaţă GRP pe interior şi exterior. Pragurile din aluminiu sunt de 150 mm înălţime.

Acoperiş: arcul acoperiş translucid sau acoperiş de tip sandwich, cu LED-uri montate pe plafon cu senzor de mişcare.
 

Partea din spate: podea cu bare din aluminiu cu oţel. Uşa din spate are două aripi, panouri tip sandwich de 25 mm, strat de GRP pe suprafeţe, în interior şi exterior.

Ansamblu de podea constând din: placă de podea autoportantă şi console de asamblare (în funcţie de şasiu), şine de avion integrate în ansamblul podelei pe toată lungimea corpului.

Alte dotări: lumini de poziţie în partea din faţă şi din spate, integrate şi montate. A treia lumină de frână este premontată.

Kitul acoperit în culori este în diverse tonuri:  Arctic White MB9147, Pure White RAL 9010 or Candy White B9A.

COTAR: Scrisoare deschisă anti-UBER

SCRISOARE DESCHISĂ

Către Premierul Sorin Grindeanu

Domnule Prim-Ministru,

 

CONFEDERATIA OPERATORILOR şi TRANSPORTATORILOR AUTORIZAŢI din ROMÂNIA (C.O.T.A.R.), vă atrage atenţia asupra pericolului pe care-l reprezintă activităţile de transport situate în afara legii în România. Intrarea pe piaţă a unor firme care fac transport neautorizat înseamnă aruncarea în haos a pieţei de Transporturi, falimentul firmelor de Transport rutier, dar mai ales lipsa colectării, pe viitor, a taxelor şi impozitelor la bugetul statului – atât de la actualii transportatori, care vor intra în faliment din cauza concurenţei neloiale, cât şi din partea celor care sfidează legislaţia şi care vor declara foarte curând că aşa cum nu fac transport de persoane, nu au nici încasări de bani, deci n-au pentru ce să plătească taxe şi impozite. Din acest motiv vă cerem să analizaţi foarte bine situaţia creată de firmele care se sustrag de la prevederile legislaţiei în vigoare, ascunzându-se în spatele unor platforme online şi invocând evoluţia tehnologiei pentru a se apăra de acuzaţiile de sustragere de la legile în vigoare.

Vă rugăm să analizaţi pretenţiile companiei americane UBER, de a se schimba legislaţia în ţările în care firma a intrat pe piaţă. UBER se laudă că este prezentă în 75 de ţări şi că se luptă cu legislaţia tuturor statelor, pe care o declară învechită, pentru că legile prevăd peste tot în lume anumite reglementări pentru trasnporturi şi serviciile de taximetrie, pe care UBER recunoaşte că le încalcă, dar se apără spunând că nu ei încalcă legea, ci chiar legea le încalcă lor dreptul la liberă funcţionare în afara legii.UBER ne aduce în atenţie chiar o recomandare a Comisiei Europene – în niciun caz o directivă – care le spune ţărilor afectate de activitatea în afara legii a firmei UBER că ar putea să reevalueze posibilităţile de a accepta şi acest tip de prestări servicii, dacă vor găsi o bază legală în acest sens. Asta nu înseamnă că toate ţările îşi vor distruge Transporturile şi că vor crea haos ca să ajute firma UBER să câştige bani şi să nu mai încaseze taxe şi impozite la buget. De fapt, astfel de activităţi ascunse în spatele tehnologiei au acaparat deja, prin platforme online, nu doar activităţile de taximetrie sau de transporturi, în general, ci şi serviciile de turism, consultanţă, etc. precum şi activităţile de comerţ, astfel încât să nu se mai plătească taxe şi impozite la bugetele ţărilor afectate, printre care se numără şi România.

Aşteptăm soluţionarea acestei situaţii printr-o Ordonanţă de Urgenţă care să scoată în afara legii activitatea tuturor platformelor care funcţionează în România ilegal, fără a avea acreditare, autorizări, licenţe, etc. Ordonanţa de Urgenţă privind scoaterea în ilegalitate a activităţilor de transport care nu respectă legea deja este promovată de Ministerul Transporturilor şi aşteaptă avizul de la MAI, MDRAP şi semnătura domniei voastre.

Vă semnalăm faptul că UBER a anunţat deja că vrea să acapareze şi piaţa de transporturi de marfă şi de curierat, dar ar putea lansa şi un nou concept, prin care să se sustragă de la orice fel de plată către bugetul statului. Vă rugăm să analizaţi în ce fel face firma UBER ridesharing – activitate care nu presupune plată şi care stă la baza motivării instanţei Curţii de Apel de la Cluj pentru ridicarea suspendării activităţii UBER – dar, în acelaşi timp, UBER declară că plăteşte taxe şi impozite pe banii încasaţi în urma curselor efectuate. Vă rugăm să analizaţi decizia Curţii de Apel de la Cluj, în favoarea UBER, care motivează prin faptul că Uber gestionează o platformă tehnologică, activitate care nu poate să echivaleze "cu activităţi de transport public”, însă, în acelaşi timp, chiar UBER s-a apărat în faţa accuzaţiilor aduse de COTAR, declarând oficial că la bugetul statului român ajung anual taxe şi impozite pentru plăţile încasate de şoferi în urma efectuării curselor – adică în urma activităţii de transport public. ANAF ar trebui să verifice felul în care se fac sau nu se fac aceste plăţi, precum şi legalitatea facturilor pe care UBER le emite, pentru activitatea declarată de ridesharing.

Vă rugăm să mai analizaţi şi faptul că toate activităţile declarate ca fiind de tip ridesharing în România funcţionează fără respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul Transporturilor. Ţinem să subliniem faptul că aceste activităţi nu reprezintă rezultatele evoluţiei tehnologiei, ci doar ilegalităţi comise cu ajutorul evoluţiei tehnologiei. Avem nevoie de această OUG pentru a ne putea continua activitatea fără să devenim victimele concurenţei neloiale. Nu cerem bani, subvenţii sau alte facilităţi, ci o singură reglementare care să dea voie organelor de control să-şi exercite atribuţiile şi să nu mai existe aceşti neautorizaţi care deja sunt mai mulţi decât taximetriştii şi decât transportatorii rutieri. Conform Constituţiei României, nimeni nu este mai presus de lege, iar Guvernul ar trebui să se asigure că nici firmele care declară că fac ridesharing nu sunt mai presus de lege.

Cu deosebită consideraţie,

Preşedinte,

Vasile ŞTEFĂNESCU

LORENA SANDU, UNTRR: COSTUL SIGURANŢEI RUTIERE ÎN TRANSPORTURI

“Vă mulţumesc dumneavoastră şi gazdelor care reuşesc de ani de zile să ţină această Gală a Premiilor Siguranţei Rutiere. Reprezint, atât UNTRR, în calitate de consilier juridic, cât şi GRSP, ca Director General. Costul de oportunitate al siguranţei rutiere în România este o prezentare necesară, având în vedere că, anul trecut, Ministerul Transporturilor, alături de celelalte ministere, a reuşit să aprobe Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră.

UNTRR este o organizaţie profesională şi patronală independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, care promovează şi apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern şi internaţional, înregistrând de la înfiinţare şi până în prezent peste 14 mii de membri, operatori care realizează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane.

GRSP este o asociaţie voluntară, prezentă în România din anul 2000, care promovează şi contribuie la creşterea gradului de siguranţă rutieră a tuturor participanţilor la trafic. GRSP România utilizează o abordare de parteneriat între mediul de afaceri, societatea civilă şi autorităţile guvernamentale, care împărtăşesc un interes comun pentru siguranţa rutieră. Anul trecut am fost alături de Poliţia Rutieră într-un proiect legat de siguranţă şi necesitatea purtării centurii de siguranţă la volan. Misiunea GRSP este dedicată reducerii sustenabile a numărului victimelor accidentelor rutiere din România. Împreună cu autorităţile, ne dorim introducerea conceptului zero decedaţi în accidente rutiere, deoarece nimeni nu îşi poate asuma cele 2.000 de victime ale accidentelor de circulaţie din fiecare an. Ştim că, în Strategia Naţională, reducerea preconizată este doar de 50% din numărul victimelor. În ultimii ani a crescut, în anumite situaţii, numărul de accidente rutiere. Se poate observa că există o legătură directă între nivelul creşterii economice şi numărul accidentelor rutiere. Creşterea economică este promovată, în special, pe consum, care se traduce prin creşterea înmatriculărilor de autovehicule, creşterea numărului de kilometri parcurşi anual. Astfel, la 10 milioane de kilometri parcurşi în România, mor 420 de oameni, iar media la nivelul UE este de 80 de morţi.

Statisticile publicate de Comisia Europeană arată o scădere cu 2% a numărului de decese înregistrate în UE anul trecut. În 2016, 25.500 de persoane şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere pe teritoriul UE, iar alte 135 de mii de persoane au suferit accidente grave. România se află pe locul al doilea ca un număr de decese rutiere, raportate la un million de locuitori -97, întrecută fiind doar de Bulgaria, cu 99 de decese la un milion de locuitori.

De ce avem nevoie de campanii de siguranţă rutieră? Pentru reducerea numărului de decese. Un procent de 60% din  accidentele rutiere cu vătămare corporală au loc pe drumurile naţionale şi judeţene care trec prin localităţi. Conform statisticilor oficiale, infrastructura rutieră reprezintă doar 1% ca sursă de accidente. 2,5% din PIB este impactul economic şi social datorat accidentelor rutiere. Ne dorim zero la sută decedaţi în accidente rutiere. Aceasta –cred GRSP şi UNTRR–, trebuie să fie prioritatea autorităţilor din România în materie de siguranţă rutieră.

Ce este de făcut? Credem că trebuie o finanţare de 2-3% din primele brute subscrise RCA, care să fie direcţionată pentru creşterea siguranţei rutiere. Educaţia rutieră trebuie să fie obligatorie în şcoli. Există Ordonaţa 195, care impune ore de educaţie rutieră, dar ea nu se respectă –fie nu se fac ore sau se face o oră pe semestru sau pe an. Toţi vrem drumuri mai bune, semnalizare rutieră adecvată, schimbarea legii în ceea ce priveşte sancţionarea –greşeşti, plăteşti– iar amenda să fie aplicată rapid celor are încalcă legea. După cum ştim, la noi legislaţia îţi permite să conteşti o amendă şi să rămâi cu carnetul doi sau trei ani: poţi să şi câştigi în instanţă sau să plăteşti doar după o decizie judecătorească definitivă. În Occident, şoferul nu poate pleca de la locul accidentului, nu poate părăsi parcarea până nu plăteşte acea sumă de bani. Acolo ne dorim şi noi să ajungem”, a susţinut Lorena Sandu, consilier juridic în cadrul UNTRR.

Peste 350 de persoane au participat la cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Siguranţei Rutiere, care a avut loc, la data de 05 aprilie 2017, la Teatrul de Comedie Bucureşti.

Pe lângă reprezentaţii firmelor de transport, care au reprezentat marea majoritate a celor prezenţi, la eveniment au luat parte oficiali de vârf de la ARR, ISCTR, RAR şi Direcţia Rutieră din IGPR, dar şi VIP-uri din firme şi organizaţii neguvernamentale implicate în activităţi de siguranţă rutieră şi în infrastructură.

Gala a fost deschisă şi în acest an de Conferinţa “Transport, Infrastructură şi Siguranţă Rutieră”, care a adus o serie de speech-uri de înaltă ţinută profesională şi care a fost prezentată şi în acest an de către Constantin Isac, vicepreşedintele UNTRR.

Statistici T5
Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.