SCRISOARE DESCHISĂ

Către Premierul Sorin Grindeanu

Domnule Prim-Ministru,

CONFEDERATIA OPERATORILOR şi TRANSPORTATORILOR AUTORIZAŢI din ROMÂNIA (C.O.T.A.R.), vă atrage atenţia asupra pericolului pe care-l reprezintă activităţile de transport situate în afara legii în România. Intrarea pe piaţă a unor firme care fac transport neautorizat înseamnă aruncarea în haos a pieţei de Transporturi, falimentul firmelor de Transport rutier, dar mai ales lipsa colectării, pe viitor, a taxelor şi impozitelor la bugetul statului – atât de la actualii transportatori, care vor intra în faliment din cauza concurenţei neloiale, cât şi din partea celor care sfidează legislaţia şi care vor declara foarte curând că aşa cum nu fac transport de persoane, nu au nici încasări de bani, deci n-au pentru ce să plătească taxe şi impozite. Din acest motiv vă cerem să analizaţi foarte bine situaţia creată de firmele care se sustrag de la prevederile legislaţiei în vigoare, ascunzându-se în spatele unor platforme online şi invocând evoluţia tehnologiei pentru a se apăra de acuzaţiile de sustragere de la legile în vigoare.

Vă rugăm să analizaţi pretenţiile companiei americane UBER, de a se schimba legislaţia în ţările în care firma a intrat pe piaţă. UBER se laudă că este prezentă în 75 de ţări şi că se luptă cu legislaţia tuturor statelor, pe care o declară învechită, pentru că legile prevăd peste tot în lume anumite reglementări pentru trasnporturi şi serviciile de taximetrie, pe care UBER recunoaşte că le încalcă, dar se apără spunând că nu ei încalcă legea, ci chiar legea le încalcă lor dreptul la liberă funcţionare în afara legii.UBER ne aduce în atenţie chiar o recomandare a Comisiei Europene – în niciun caz o directivă – care le spune ţărilor afectate de activitatea în afara legii a firmei UBER că ar putea să reevalueze posibilităţile de a accepta şi acest tip de prestări servicii, dacă vor găsi o bază legală în acest sens. Asta nu înseamnă că toate ţările îşi vor distruge Transporturile şi că vor crea haos ca să ajute firma UBER să câştige bani şi să nu mai încaseze taxe şi impozite la buget. De fapt, astfel de activităţi ascunse în spatele tehnologiei au acaparat deja, prin platforme online, nu doar activităţile de taximetrie sau de transporturi, în general, ci şi serviciile de turism, consultanţă, etc. precum şi activităţile de comerţ, astfel încât să nu se mai plătească taxe şi impozite la bugetele ţărilor afectate, printre care se numără şi România.

Aşteptăm soluţionarea acestei situaţii printr-o Ordonanţă de Urgenţă care să scoată în afara legii activitatea tuturor platformelor care funcţionează în România ilegal, fără a avea acreditare, autorizări, licenţe, etc. Ordonanţa de Urgenţă privind scoaterea în ilegalitate a activităţilor de transport care nu respectă legea deja este promovată de Ministerul Transporturilor şi aşteaptă avizul de la MAI, MDRAP şi semnătura domniei voastre.

Vă semnalăm faptul că UBER a anunţat deja că vrea să acapareze şi piaţa de transporturi de marfă şi de curierat, dar ar putea lansa şi un nou concept, prin care să se sustragă de la orice fel de plată către bugetul statului. Vă rugăm să analizaţi în ce fel face firma UBER ridesharing – activitate care nu presupune plată şi care stă la baza motivării instanţei Curţii de Apel de la Cluj pentru ridicarea suspendării activităţii UBER – dar, în acelaşi timp, UBER declară că plăteşte taxe şi impozite pe banii încasaţi în urma curselor efectuate. Vă rugăm să analizaţi decizia Curţii de Apel de la Cluj, în favoarea UBER, care motivează prin faptul că Uber gestionează o platformă tehnologică, activitate care nu poate să echivaleze "cu activităţi de transport public”, însă, în acelaşi timp, chiar UBER s-a apărat în faţa accuzaţiilor aduse de COTAR, declarând oficial că la bugetul statului român ajung anual taxe şi impozite pentru plăţile încasate de şoferi în urma efectuării curselor – adică în urma activităţii de transport public. ANAF ar trebui să verifice felul în care se fac sau nu se fac aceste plăţi, precum şi legalitatea facturilor pe care UBER le emite, pentru activitatea declarată de ridesharing.

Vă rugăm să mai analizaţi şi faptul că toate activităţile declarate ca fiind de tip ridesharing în România funcţionează fără respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul Transporturilor. Ţinem să subliniem faptul că aceste activităţi nu reprezintă rezultatele evoluţiei tehnologiei, ci doar ilegalităţi comise cu ajutorul evoluţiei tehnologiei. Avem nevoie de această OUG pentru a ne putea continua activitatea fără să devenim victimele concurenţei neloiale. Nu cerem bani, subvenţii sau alte facilităţi, ci o singură reglementare care să dea voie organelor de control să-şi exercite atribuţiile şi să nu mai existe aceşti neautorizaţi care deja sunt mai mulţi decât taximetriştii şi decât transportatorii rutieri. Conform Constituţiei României, nimeni nu este mai presus de lege, iar Guvernul ar trebui să se asigure că nici firmele care declară că fac ridesharing nu sunt mai presus de lege.

Cu deosebită consideraţie,

Preşedinte,

Vasile ŞTEFĂNESCU

“Vă mulţumesc dumneavoastră şi gazdelor care reuşesc de ani de zile să ţină această Gală a Premiilor Siguranţei Rutiere. Reprezint, atât UNTRR, în calitate de consilier juridic, cât şi GRSP, ca Director General. Costul de oportunitate al siguranţei rutiere în România este o prezentare necesară, având în vedere că, anul trecut, Ministerul Transporturilor, alături de celelalte ministere, a reuşit să aprobe Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră.

UNTRR este o organizaţie profesională şi patronală independentă, apolitică, fondată în 1990 pe principii democratice, care promovează şi apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern şi internaţional, înregistrând de la înfiinţare şi până în prezent peste 14 mii de membri, operatori care realizează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane.

GRSP este o asociaţie voluntară, prezentă în România din anul 2000, care promovează şi contribuie la creşterea gradului de siguranţă rutieră a tuturor participanţilor la trafic. GRSP România utilizează o abordare de parteneriat între mediul de afaceri, societatea civilă şi autorităţile guvernamentale, care împărtăşesc un interes comun pentru siguranţa rutieră. Anul trecut am fost alături de Poliţia Rutieră într-un proiect legat de siguranţă şi necesitatea purtării centurii de siguranţă la volan. Misiunea GRSP este dedicată reducerii sustenabile a numărului victimelor accidentelor rutiere din România. Împreună cu autorităţile, ne dorim introducerea conceptului zero decedaţi în accidente rutiere, deoarece nimeni nu îşi poate asuma cele 2.000 de victime ale accidentelor de circulaţie din fiecare an. Ştim că, în Strategia Naţională, reducerea preconizată este doar de 50% din numărul victimelor. În ultimii ani a crescut, în anumite situaţii, numărul de accidente rutiere. Se poate observa că există o legătură directă între nivelul creşterii economice şi numărul accidentelor rutiere. Creşterea economică este promovată, în special, pe consum, care se traduce prin creşterea înmatriculărilor de autovehicule, creşterea numărului de kilometri parcurşi anual. Astfel, la 10 milioane de kilometri parcurşi în România, mor 420 de oameni, iar media la nivelul UE este de 80 de morţi.

Statisticile publicate de Comisia Europeană arată o scădere cu 2% a numărului de decese înregistrate în UE anul trecut. În 2016, 25.500 de persoane şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere pe teritoriul UE, iar alte 135 de mii de persoane au suferit accidente grave. România se află pe locul al doilea ca un număr de decese rutiere, raportate la un million de locuitori -97, întrecută fiind doar de Bulgaria, cu 99 de decese la un milion de locuitori.

De ce avem nevoie de campanii de siguranţă rutieră? Pentru reducerea numărului de decese. Un procent de 60% din  accidentele rutiere cu vătămare corporală au loc pe drumurile naţionale şi judeţene care trec prin localităţi. Conform statisticilor oficiale, infrastructura rutieră reprezintă doar 1% ca sursă de accidente. 2,5% din PIB este impactul economic şi social datorat accidentelor rutiere. Ne dorim zero la sută decedaţi în accidente rutiere. Aceasta –cred GRSP şi UNTRR–, trebuie să fie prioritatea autorităţilor din România în materie de siguranţă rutieră.

Ce este de făcut? Credem că trebuie o finanţare de 2-3% din primele brute subscrise RCA, care să fie direcţionată pentru creşterea siguranţei rutiere. Educaţia rutieră trebuie să fie obligatorie în şcoli. Există Ordonaţa 195, care impune ore de educaţie rutieră, dar ea nu se respectă –fie nu se fac ore sau se face o oră pe semestru sau pe an. Toţi vrem drumuri mai bune, semnalizare rutieră adecvată, schimbarea legii în ceea ce priveşte sancţionarea –greşeşti, plăteşti– iar amenda să fie aplicată rapid celor are încalcă legea. După cum ştim, la noi legislaţia îţi permite să conteşti o amendă şi să rămâi cu carnetul doi sau trei ani: poţi să şi câştigi în instanţă sau să plăteşti doar după o decizie judecătorească definitivă. În Occident, şoferul nu poate pleca de la locul accidentului, nu poate părăsi parcarea până nu plăteşte acea sumă de bani. Acolo ne dorim şi noi să ajungem”, a susţinut Lorena Sandu, consilier juridic în cadrul UNTRR.

Peste 350 de persoane au participat la cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Siguranţei Rutiere, care a avut loc, la data de 05 aprilie 2017, la Teatrul de Comedie Bucureşti.

Pe lângă reprezentaţii firmelor de transport, care au reprezentat marea majoritate a celor prezenţi, la eveniment au luat parte oficiali de vârf de la ARR, ISCTR, RAR şi Direcţia Rutieră din IGPR, dar şi VIP-uri din firme şi organizaţii neguvernamentale implicate în activităţi de siguranţă rutieră şi în infrastructură.

Gala a fost deschisă şi în acest an de Conferinţa “Transport, Infrastructură şi Siguranţă Rutieră”, care a adus o serie de speech-uri de înaltă ţinută profesională şi care a fost prezentată şi în acest an de către Constantin Isac, vicepreşedintele UNTRR.

Caterincă cu budică! :)

Aproape trei sferturi dintre români (74%) refolosesc pungile de cumpărături, arată un studiu realizat recent. În acelaşi timp, 64% dintre români participă într-un fel sau altul la reciclare, iar 42% dintre ei declară că înlocuiesc mașina sau transportul în comun cu bicicleta sau mersul pe jos de câte ori au ocazia.

De asemenea, potrivit studiului, majoritatea românilor cumpără doar cantitatea de alimente de care au nevoie (72%) sau donează îmbrăcămintea, încălțămintea sau electronicele folosite (69%), ca mod de a-şi arăta responsabilitatea faţă de mediu.

Dintre românii care participă într-un fel sau altul la reciclare, 97% fac acest lucru acasă, iar 60%, la muncă. Printre materialele care sunt cel mai des reciclate se regăsesc: plasticul (91%), hârtia (85%), bateriile (82%), sticla (74%), becurile (64%), aluminiul (61%), uleiul (28%) și resturile menajere pentru compost (28%), dar și medicamentele (14%). Mai mult decât atât, 75% dintre români susțin că plănuiesc să recicleze în următorul an.

Din punctul de vedere al transportului, 49% dintre români plănuiesc să înlocuiască mașina sau mijloacele de transport în comun cu bicicleta și cu mersul pe jos, atunci când este posibil.

În ceea ce privește categoriile de vârstă, mai puțini tineri (sub 35 de ani) plănuiesc să cumpere produse de la companiile care se implică în protejarea mediului (39% vs. 44% din total) și mai puțini dintre ei obișnuiesc să recicleze (54% vs. 64% din totalul populației) sau plănuiesc să facă acest lucru în următorul an (70% vs. 75%).

Totodată, 97% dintre români consideră că fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil pentru protejarea mediului, 68% consideră că această responsabilitate revine instituțiilor statului, iar 56%, mediului privat. Doar 46% susțin că este responsabilitatea ONG-urilor sau asociațiilor reprezentative.

Studiul a fost realizat online pe un eșantion de 1.051 de respondenți din mediul urban, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 16 ani, din mediul urban din România.