LOGO INVESTIGATORUL

Log in

ALIN ŞERBĂNESCU, PURTĂTOR DE CUVÂNT CNAIR: "NICIO ŢARĂ NU SE POATE DEZVOLTA ÎN LIPSA UNEI INFRASTRUCTURI PUTERNICE"

“Aş începe şi eu cu un proverb chinezesc, care spune că un un drum de 1000 de mile începe cu primul pas. Este un proverb despre tenacitate, dar acest proverb mai are două componente pentru ca rezultatele tenacităţii să se vadă –drumul şi vehiculul. Pot spune că CNAIR este pe deplin conştient de rolul pe care îl are, atât pentru a atinge obiectivele economice şi sociale ale României, cât şi pentru a-şi îndeplini misiunea cu tenacitate şi responsabilitate. De-a lungul vremii am făcut şi multe greşeli, pe care le-am recunoscut, le-am trecut şi din care am învăţat. Suntem conştienţi de faptul că nicio ţară nu se poate dezvolta fără să aibă o infrastructură puternică. Dacă ne uităm în istorie, marile imperii au fost construite pe infrastructură şi nu pe armată. Au învins ţările care au avut cea mai bună infrastructură şi au fost în stare să o administreze şi să o întreţină.

În ceea ce priveşte proiectele care sunt în derulare la CNAIR şi pe care încercăm, pe de o parte, să le deblocăm, pe de altă parte, să le urgentăm şi să le întreţinem. Orice lucru făcut de mâna omului are nevoie de mentenanţă pentru a rezista în timp. Unul din proiectele de dată recentă care a fost anunţat este pasajul de la Domneşti care, după aproape doi ani de tergiversări ale procedurii de licitaţie şi după numeroase contestaţii şi decizii ale CNSC poate intra în faza de semnare a contractului de execuţie. Faţă de Centura Bucureşti, pe care o ştim ca fiind "cea mai mare parcare", trebuie luate măsuri. Pentru sectorul DN2 -A2 a fost demarată procedura de licitaţie iar, în prezent, documentaţia de atribuire a fost trimisă la Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice. Proiectul are o valoare estimată de 339 milioane de lei, fără TVA. Facem eforturi pentru deblocarea lucrărilor pe segmentul A1-DN1 de pe Centura Bucureşti.

În ceea ce priveşte Centura Timişoara, la finalul lunii martie, a fost trimisă spre validare către ANAP documentaţia în vederea demarării procedurii de atribuire a contractului de proiectare a acestei variante ocolitoare. Timişoara este unul din marile centre urbane ale României de care trebuie să ne îngrijim cu toţii, pentru a putea promova o dezvoltare economică şi socială importantă pentru această zonă.

Autostrada Lugoj-Deva, despre care s-a vorbit atât, pe lotul 2, am făcut paşi importanţi. În primul rând, am reuşit extinderea perioadei de graţie de la 4 la 8 ani şi deschiderea traficului pe data de 6 martie.

În ceea ce priveşte lotul 4 al autostrăzii Lugoj-Deva urmează să obţinem autorizaţia de construire, iar valoarea proiectului este 419 milioane de lei. Se fac toate demersurile pentru obţinerea autorizaţiei de construire pentru autostrada Ogra–Câmpia Turzii şi pentru demararea lucrărilor de execuţie până în luna mai. În luna februarie 2017, au fost depuse ofertele pentru contractul privind finalizarea lucrărilor în zona Gilău şi conexiunea dintre secţiunea 2B cu subsecţiunea 3A1 din autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea. Se fac, de asemenea, demersuri pentru deblocarea procesului de licitaţie. În martie, a avut loc depunerea ofertelor pentru atribuirea contractului de realizare a autostrăzii Braşov–Târgu Mureş–Cluj–Oradea lotul 1 şi Târgu Mureş–Ungheni, care se află în procedură de relicitare.

În ceea ce priveşte podul suspendat de la Brăila, a fost avizat în Consiliul Tehnico-Economic şi s-a deblocat avizarea indicatorilor tehnico-economici. În plus, s-a pregătit procedura de achiziţie publică a acestui proiect.

Pe Sibiu-Piteşti, unul din segmentele importante ale Coridorului IV Pan European, care practic ar lega România de fluxurile internaţionale, s-a semnat prelungirea contractului de elaborare a studiului de fezabilitate cu cinci luni. Aducerea în termen şi finalizarea acestui studiu de fezabilitate oferă următoarele repere: în luna mai, ar trebui să avem secţiunile 1 şi 5, în luna iunie, secţiunea 4, iar în septembrie şi noiembrie secţiunile 2 şi 3.

Ne luăm în serios activitatea. Suntem conştienţi de eforturile pe care trebuie să le facem, suntem conştieţi de presiunea publică, justificată de altfel, care se manifestă la adresa acestei companii. Suntem conştienţi că un lucru bine făcut este mai valoros decât un lucru făcut doar pentru imagine. Ca atare, vă rog să ne credeţi că atunci când apar anumite întârzieri ale unui proiect nu sunt manifestări ale unei încercări de neasumare a responsabilităţii, ci încercări de găsire a celor mai bune soluţii tehnice pentru ca aceste produse pe care CNAIR le oferă să reziste în timp şi să respecte toţi parametrii ceruţi la valorile moderne”, a declarat Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.

GALA PREMIILOR SIGURANŢEI RUTIERE 2017

 

Peste 350 de persoane au participat la cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Siguranţei Rutiere, care a avut loc, la data de 05 aprilie 2017, la Teatrul de Comedie Bucureşti.

Pe lângă reprezentaţii firmelor de transport, care au reprezentat marea majoritate a celor prezenţi, la eveniment au luat parte oficiali de vârf de la ARR, ISCTR, RAR şi Direcţia Rutieră din IGPR, dar şi VIP-uri din firme şi organizaţii neguvernamentale implicate în activităţi de siguranţă rutieră şi în infrastructură.

 

Gala a fost deschisă de Conferinţa “Transport, Infrastructură şi Siguranţă Rutieră”, care a adus o serie de speech-uri de înaltă ţinută profesională şi care a fost prezentată şi în acest an de către Constantin Isac, vicepreşedintele UNTRR. 

SORIN CRISTIAN, ŞEFUL DIRECŢIEI SIGURANŢA INFRASTRUCTURII RUTIERE DIN ARR: "AM GESTIONAT AUDITAREA UNUI NUMĂR DE 170 PROIECTE DE INFRASTRUCTURĂ"

“Am să vă spun câteva cuvinte despre una dintre atribuţiile pe care o are Autoritatea Rutieră Română în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Pentru a face acest lucru, trebuie să mergem un pic în urmă. Primul accident rutier a avut loc acum 150 de ani. La acel moment, incidentul a fost conjurat pură întâmplare fără nicio bănuială asupra riscului pe care îl presupune circulaţia rutieră. Din nefericire, de atunci şi până în prezent, 30 de milioane de oameni şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere. La nivel global, 1,24 milioane de oameni mor anual. Mult mai mulţi rămân cu handicapuri grave, iar între 30 şi 50 de milioane sunt răniţi. Dincolo de sentimentele de empatie sau de tristeţe, rămâne faptul că aceste victime, persoane cu handicap sau vătămate, costă statul foarte mult.

De ce? Victima nu mai produce plus valoare, deci nu va mai genera taxe sau impozite, directe sau indirecte, contribuţii sociale la fondul de pensii. Pe de altă parte, statul a investitit deja în persoana decedată prin sănătate, educaţie şi aşa mai departe. Chiar dacă abordarea pare cinică, fiecare stat îşi socoteşte aceste costuri şi, în mod evident, este nevoit să reducă numărul victimelor rezultate în accidentele rutiere. Apare întrebarea: cum reducem costurile sociale? Este evident că următoarea întrebare este: cine este vinovat de aceste accidente? Orice accident rutier este provocat de unul din cei trei factori: omul, maşina sau drumul. Statisticile arată că, între 70 şi 80% dintre accidente cu victime se datorează factorului uman, uneori în conexiune cu ceilalţi doi factori: drumul sau maşina.

Omul greşeşte. Putem compensa greşeala umană? De-a lungul ultimelor decenii, maşinile au devenit tot mai sigure, apărând sisteme ASR, ESP, ABS, sisteme de avertizare, structuri de tip figure, airbaguri. Toate acestea au compensat, parţial, greşeala umană, însă nu suficient. Pentru că numărul vehiculelor creşte, mobilitatea creşte, iar infrastructura rutieră nu ţine pasul cu această stare de fapt. Ajunse în acest punct, în urmă cu 25 de ani, state precum Germania, Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Franţa, Danemarca au început să se aplece asupra factorului infrastructrură rutieră. Aşa au început să apară institutele de siguranţă rutieră şi tot astfel a apărut conceptul <<drum care iartă>>.

Un <<drum  care iartă>> spune că infrastructura, prin elementele ei, încearcă să prevină accidentele rutiere. Atunci când nu reuşeşte, măcar încearcă să reducă numărul de victime. Pentru a pune în practică acest concept, în statele mai sus amintite au apărut specialiştii în siguranţa rutieră şi anume auditorii de siguranţă rutieră. Astfel, din punct de vedere al siguranţei, noile proiecte de infrastructură au început să fie auditate, iar infrastructura existentă să fie inspectată de către auditori. Pentru că măsurile au dat roade, în 2008 a fost adoptată de Comisia Europeană şi de Consiliul Europei, directiva 98/2008 privind circulaţia pe infrastructura rutieră.

În România, directiva este transpusă prin Legea 265/2008 care stabileşte cadrul instiutuţional şi modul în care este gestionată siguranţa rutieră pe reţeaua rutieră din punctul de vedere al infrastructurii.

Dincolo de frământările prin care a trecut această lege, fiind modificată de patru ori în opt ani, urmând a fi modificată din nou în acest an, a început să prezinte efecte începând cu 2015. Conform acestei legi, Autoritatea Rutieră Română este singura institutuţie care gestionează efectuarea auditului de siguranţă rutieră prin derularea contractelor de audit şi desemnarea auditorilor independeţi. ARR efectuează, prin proprii angajaţi, inspecţiile de siguranţă rutieră. De asemenea, ARR are atribuţii şi gestionează formarea de auditori de siguranţă rutieră. Pot să vă spun că aici a fost o întreagă provocare legată de cum am reuşim să formăm auditori. Auditul de siguranţă rutieră se efectuează la proiectele noi de infrastructură, precum şi la acele modernizări importante care se fac pe infrastructura existentă. În schimb, inspecţia de siguranţă rutieră se face de către echipe de inspecţie din care cel puţin un membru al echipei este auditor de siguranţă rutieră atestat. Astfel, legea este aplicabilă în România în mod obligatoriu autostrăzilor, drumurilor naţionale, drumurilor judeţene şi străzilor de categoria I-a şi a II-a din oraşe. Practic, vorbim de o reţea de 53.600 de kilometri care trebuie inspectaţi o dată la doi ani.

La începutul acestui an au fost formaţi 50 de auditori de siguranţă rutieră, aceştia urmând a fi atestaţi în perioada imediat următoare. Putem spune că a fost o mare provocare pentru ARR, deoarece nu exista nimeni care să formeze auditori, nici un institut, nici o instituţie. Am reuşit, în sfârşit, cu Universitatea Bucureşti, aducând formatori din Germania, Olanda şi Danemarca, cu mari eforturi. Şi am reuşit să formăm 50 de auditori. În partea a doua a acestui an, ARR va începe să facă inspecţii de siguranţă rutieră suplimentare. Pe parcusul ultimilor doi ani, ARR a gestionat auditarea unui număr de 170 de proiecte de infrastuctră rutieră, cuprinzând sectoare din reţeaua TEN-T europeană, dar şi din reţeaua drumurilor de interes public. Analiza rapoartelor de audit aferente acestor operaţiuni demonstrează, prin volumul impresionat de constatări şi recomandări, necesitatea şi utilitatea audităririi proiectelor de infrastructură. Viitorul va demonstra, cu siguranţă, că numărul victimelor va scădea. Acum doi ani de zile, toate acestea erau parte dintr-o viziune şi un mare proiect. Acum proiectul începe să devină realitate. Acest lucru a fost posibil pentru că a existat şi există voinţa, tenacitatea şi competenţa instituţională pentru a crea şi promova cadrul legal şi ansamblul de acte normative care permit acest lucru. Este cert, proiectul încă nu s-a încheiat şi mai sunt lucruri de făcut. Însă, cu viziune şi fără a uita care este scopul lui, şi anume mai puţine victime în accidente rutiere, îl vom duce la bun sfârşit în scurt timp”, a spus Sorin Cristian, şeful Direcţiei Siguranţa Infrastructurii Rutiere din ARR.

GALA PREMIILOR SIGURANŢEI RUTIERE 2017

 

Peste 350 de persoane au participat la cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Siguranţei Rutiere, care a avut loc, la data de 05 aprilie 2017, la Teatrul de Comedie Bucureşti.

Pe lângă reprezentaţii firmelor de transport, care au reprezentat marea majoritate a celor prezenţi, la eveniment au luat parte oficiali de vârf de la ARR, ISCTR, RAR şi Direcţia Rutieră din IGPR, dar şi VIP-uri din firme şi organizaţii neguvernamentale implicate în activităţi de siguranţă rutieră şi în infrastructură.

 

Gala a fost deschisă de Conferinţa “Transport, Infrastructură şi Siguranţă Rutieră”, care a adus o serie de speech-uri de înaltă ţinută profesională şi care a fost prezentată şi în acest an de către Constantin Isac, vicepreşedintele UNTRR. 

  • Publicat în Business
Abonează-te la acest feed RSS
Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Resping