"În a doua parte a Galei Premiilor Revistei TIR îi veţi vedea pe scenă pe principalii reprezentanţi ai transporturilor din România”, a anunţat prezentatorul conferinţei „Conectivitate în Transport, Logistică şi Infrastructură”, vicepreşedintele UNTRR Constantin Isac. Conferinţa a fost parte a evenimentului Gala Premiilor Revistei TIR, care a avut loc la 25 noiembrie 2016, în incinta Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”.

“Am să vă spun câteva cuvinte despre una dintre atribuţiile pe care o are Autoritatea Rutieră Română în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Pentru a face acest lucru, trebuie să mergem un pic în urmă. Primul accident rutier a avut loc acum 150 de ani. La acel moment, incidentul a fost conjurat pură întâmplare fără nicio bănuială asupra riscului pe care îl presupune circulaţia rutieră. Din nefericire, de atunci şi până în prezent, 30 de milioane de oameni şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere. La nivel global, 1,24 milioane de oameni mor anual. Mult mai mulţi rămân cu handicapuri grave, iar între 30 şi 50 de milioane sunt răniţi. Dincolo de sentimentele de empatie sau de tristeţe, rămâne faptul că aceste victime, persoane cu handicap sau vătămate, costă statul foarte mult.

De ce? Victima nu mai produce plus valoare, deci nu va mai genera taxe sau impozite, directe sau indirecte, contribuţii sociale la fondul de pensii. Pe de altă parte, statul a investitit deja în persoana decedată prin sănătate, educaţie şi aşa mai departe. Chiar dacă abordarea pare cinică, fiecare stat îşi socoteşte aceste costuri şi, în mod evident, este nevoit să reducă numărul victimelor rezultate în accidentele rutiere. Apare întrebarea: cum reducem costurile sociale? Este evident că următoarea întrebare este: cine este vinovat de aceste accidente? Orice accident rutier este provocat de unul din cei trei factori: omul, maşina sau drumul. Statisticile arată că, între 70 şi 80% dintre accidente cu victime se datorează factorului uman, uneori în conexiune cu ceilalţi doi factori: drumul sau maşina.

Omul greşeşte. Putem compensa greşeala umană? De-a lungul ultimelor decenii, maşinile au devenit tot mai sigure, apărând sisteme ASR, ESP, ABS, sisteme de avertizare, structuri de tip figure, airbaguri. Toate acestea au compensat, parţial, greşeala umană, însă nu suficient. Pentru că numărul vehiculelor creşte, mobilitatea creşte, iar infrastructura rutieră nu ţine pasul cu această stare de fapt. Ajunse în acest punct, în urmă cu 25 de ani, state precum Germania, Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Franţa, Danemarca au început să se aplece asupra factorului infrastructrură rutieră. Aşa au început să apară institutele de siguranţă rutieră şi tot astfel a apărut conceptul <<drum care iartă>>.

Un <<drum  care iartă>> spune că infrastructura, prin elementele ei, încearcă să prevină accidentele rutiere. Atunci când nu reuşeşte, măcar încearcă să reducă numărul de victime. Pentru a pune în practică acest concept, în statele mai sus amintite au apărut specialiştii în siguranţa rutieră şi anume auditorii de siguranţă rutieră. Astfel, din punct de vedere al siguranţei, noile proiecte de infrastructură au început să fie auditate, iar infrastructura existentă să fie inspectată de către auditori. Pentru că măsurile au dat roade, în 2008 a fost adoptată de Comisia Europeană şi de Consiliul Europei, directiva 98/2008 privind circulaţia pe infrastructura rutieră.

În România, directiva este transpusă prin Legea 265/2008 care stabileşte cadrul instiutuţional şi modul în care este gestionată siguranţa rutieră pe reţeaua rutieră din punctul de vedere al infrastructurii.

Dincolo de frământările prin care a trecut această lege, fiind modificată de patru ori în opt ani, urmând a fi modificată din nou în acest an, a început să prezinte efecte începând cu 2015. Conform acestei legi, Autoritatea Rutieră Română este singura institutuţie care gestionează efectuarea auditului de siguranţă rutieră prin derularea contractelor de audit şi desemnarea auditorilor independeţi. ARR efectuează, prin proprii angajaţi, inspecţiile de siguranţă rutieră. De asemenea, ARR are atribuţii şi gestionează formarea de auditori de siguranţă rutieră. Pot să vă spun că aici a fost o întreagă provocare legată de cum am reuşim să formăm auditori. Auditul de siguranţă rutieră se efectuează la proiectele noi de infrastructură, precum şi la acele modernizări importante care se fac pe infrastructura existentă. În schimb, inspecţia de siguranţă rutieră se face de către echipe de inspecţie din care cel puţin un membru al echipei este auditor de siguranţă rutieră atestat. Astfel, legea este aplicabilă în România în mod obligatoriu autostrăzilor, drumurilor naţionale, drumurilor judeţene şi străzilor de categoria I-a şi a II-a din oraşe. Practic, vorbim de o reţea de 53.600 de kilometri care trebuie inspectaţi o dată la doi ani.

La începutul acestui an au fost formaţi 50 de auditori de siguranţă rutieră, aceştia urmând a fi atestaţi în perioada imediat următoare. Putem spune că a fost o mare provocare pentru ARR, deoarece nu exista nimeni care să formeze auditori, nici un institut, nici o instituţie. Am reuşit, în sfârşit, cu Universitatea Bucureşti, aducând formatori din Germania, Olanda şi Danemarca, cu mari eforturi. Şi am reuşit să formăm 50 de auditori. În partea a doua a acestui an, ARR va începe să facă inspecţii de siguranţă rutieră suplimentare. Pe parcusul ultimilor doi ani, ARR a gestionat auditarea unui număr de 170 de proiecte de infrastuctră rutieră, cuprinzând sectoare din reţeaua TEN-T europeană, dar şi din reţeaua drumurilor de interes public. Analiza rapoartelor de audit aferente acestor operaţiuni demonstrează, prin volumul impresionat de constatări şi recomandări, necesitatea şi utilitatea audităririi proiectelor de infrastructură. Viitorul va demonstra, cu siguranţă, că numărul victimelor va scădea. Acum doi ani de zile, toate acestea erau parte dintr-o viziune şi un mare proiect. Acum proiectul începe să devină realitate. Acest lucru a fost posibil pentru că a existat şi există voinţa, tenacitatea şi competenţa instituţională pentru a crea şi promova cadrul legal şi ansamblul de acte normative care permit acest lucru. Este cert, proiectul încă nu s-a încheiat şi mai sunt lucruri de făcut. Însă, cu viziune şi fără a uita care este scopul lui, şi anume mai puţine victime în accidente rutiere, îl vom duce la bun sfârşit în scurt timp”, a spus Sorin Cristian, şeful Direcţiei Siguranţa Infrastructurii Rutiere din ARR.

GALA PREMIILOR SIGURANŢEI RUTIERE 2017

Peste 350 de persoane au participat la cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Siguranţei Rutiere, care a avut loc, la data de 05 aprilie 2017, la Teatrul de Comedie Bucureşti.

Pe lângă reprezentaţii firmelor de transport, care au reprezentat marea majoritate a celor prezenţi, la eveniment au luat parte oficiali de vârf de la ARR, ISCTR, RAR şi Direcţia Rutieră din IGPR, dar şi VIP-uri din firme şi organizaţii neguvernamentale implicate în activităţi de siguranţă rutieră şi în infrastructură.

Gala a fost deschisă de Conferinţa “Transport, Infrastructură şi Siguranţă Rutieră”, care a adus o serie de speech-uri de înaltă ţinută profesională şi care a fost prezentată şi în acest an de către Constantin Isac, vicepreşedintele UNTRR. 

„Vesta Investment este recunoscută la nivel naţional şi european ca fiind un producător de echipamente de semnalizare rutieră. Sunt sigură că majoritatea celor din sală cunosc obiectul de activitate al firmei, iar o mare parte a producţiei este orientată spre echiparea vehiculelor. În ceea ce va urma, voi prezenta echipamentele specifice echipării vehiculelor. Conform legislaţiei naţionale privind circulaţia pe drumurile publice, dotarea minimă obligatorie trebuie constituită din următoarele echipamente: trusă sanitară, două triunghiuri de presemnalizare avarie şi stingător auto cu specificaţia ca acestea să fie omologate. Atragem atenţia asupra omologării întrucât pe piaţă sunt foarte multe produse contrafăcute şi vă dau exemplu trusele sanitare din China, care conţin obiecte sanitare de o calitate îndoielnică, bandaje din plastic şi aşa mai departe.

Cum putem recunoaşte o trusă sanitară care respectă normele în vigoare? Trebuie să aibă inscripţionarea Registrul Auto Român. În al doilea rând, trebuie să aibă avizul Ministerului Sănătăţii. Trusa sanitară pe care Vesta Investment o produce respectă Ordinul 947 al Ministerului Sănătăţii şi deţine, pe lângă documentele mai sus menţionate, şi certificat de conformitate emis de RAR.

Următorul produs este kitul de înlocuire a trusei medicale auto întrucât, în momentul în care termenul trusei expiră, kitul acesta permite extinderea valabilităţii cu încă 24 de luni. Astfel, nu mai trebuie cumpărată o trusă nouă. Legat de triunghiurile de presemnalizare avarie Vesta Investment, acestea sunt omologate internaţional de Ministerul Transporturilor, conform Regulamentului 27CE al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Este foarte important de precizat că o dovadă a omologării acestor triunghiuri o reprezintă inscripţionarea RAR, care se regăseşte pe ele. Există pe piaţă triunghiuri contrafăcute de provenienţă China, care prezintă două mari deficienţe: nu au retroreflexia necesară şi pe care legea o reglementează şi nu prezintă stabilitate la vânt.

Vesta Investment mai comercializează şi stingătoare auto, care sunt certificate RAR şi veste reflectorizante. Trusa ADR produsă de Vesta Investment este singurul produs care deţine certificatul de conformitate eliberat de RAR dar şi certificatul de atestare tehnică eliberat de Iprochim. Este produsul valabil pentru toate clasele ADR. Vesta Investment a încercat să vină în întâmpinrea clienţilor săi printr-un nou produs şi anume setul ADR care respectă cerinţele Acordului European privind Transportul de mărfuri periculoase. Are următoarele avantaje: respectă conţinutul minim obligatoriu pentru toate clasele ADR, are un preţ accesibil şi dimensiuni reduse ce permit depozitarea în spaţii restrânse şi manipularea cu uşurinţă.

Din portofoliul de produse al Vesta Investment fac parte şi aceste echipamente pentru semnalizare transporturi periculoase ADR, care sunt destinate echipării vehiculelor ce transportă mărfuri periculoase. Un alt produs al Vesta Investment este placa reflectorizant-florescentă de autentificare a vehiculelor, care este, de asemenea, omologată internaţional şi folosită pentru autocamioane, remorci, vehicule grele. Vesta Investment produce plăci de înregistrare pentru autovehicule neîmatriculabile, care sunt destinate identificării tractoarelor, maşinilor agricole care sunt utilizate în munci agricole, forestiere şi modelelor aflate în circulaţie pe drumurile publice. Un alt produs în portofoliu sunt ecusoanele taxi, care conţin numărul autorizaţiei şi durata de valabilitate şi care respectă normele în vigoare. Suntem încrezători în capacitatea pe care Vesta Investment o are de a răspunde în permanenţă provocărilor din domeniul în care ne desfăşurăm activitatea”, a declarat Anca Avramescu, Marketing/PR Coordinator Vesta Investment.

“Cred că astăzi am asistat la o bună introducere a temei siguranţei rutiere prin vizualizarea acelor clipuri video care înfăţişau accidente în trafic (acestea au rulat înainte de deschiderea Galei, n.red.). Ele ne-au arătat de ce e nevoie, pe drumurile noastre, de dispozitive de siguranţă rutieră pasivă, precum barierele de siguranţă. Am lucrat în multe state europene şi doresc să vă ofer o scurtă perspectivă asupra tendinţelor existente în domeniul siguranţei pasive. Aş începe prin a vă spune cum putem clasifica siguranţa pasivă. Potrivit standardului european EN 1317 (acesta este standardul care defineşte cu trebuie să fie construite barierele de siguranţă), distingem trei piloni diferiţi. Cel dintâi este nivelul de control ce indică modul în care energia impactului poate fi absorbită prin barierele de siguranţă. De exemplu, cum este un camion împins înapoi de bariera de siguranţă. Este vorba despre felul în care barierele de siguranţă trebuie să reţină vehiculele. A doua ţine de aspectul calitativ şi arată cât de mult trebuie să se mişte un parapet în momentul impactului, pentru a redirecţiona vehiculul în modul corespunzător. Al treilea aspect se referă la protecţia celor care se află în vehicul. Când eşti în maşină vrei să fii protejat. Impactul nu trebuie să fie atât de sever, ca în cazul coliziunii cu obiecte rigide şi extrem de dure. Controlul, redirecţionarea şi protecţia sunt obiectivele siguranţei pasive şi ale amplasării parapeţilor de siguranţă.

Pentru drumurile europene, legislaţia prevede că parapeţii trebuie să treacă teste de impact cu maşini. De asemenea, trebuie să fie obţinută certificarea CE, aceasta fiind, de asemenea, o cerinţă a legislaţiei europene. Doar când aceste trei criterii sunt îndeplinite, poţi trece la construirea parapeţilor. Parapeţii se pot construi cu dispozitive direct la faţa locului (parapet produs in-situ), pot fi realizaţi în fabrici şi apoi transportaţi şi montaţi pe şosea (elemente prefabricate) sau pot fi parapeţi de oţel (parapet deformabil metalic). Toate cele trei produse trebuie să îndeplinească criteriile de mai sus şi să respecte cadrul legal.

Să ne întoarcem acum la modul în care construim un drum, deoarece acest aspect joacă un rol foarte important în siguranţa rutieră. Cei mai importanţi sunt parapeţii aşezaţi pe partea mediană a drumului deoarece ei pot împiedicat un camion de mare tonaj, care pierde controlul, să pătrundă pe celălalt sens de mers. Parapeţii de pe partea mediană a drumului sunt cheia siguranţei rutiere. Trebuie, de asemenea, să asigurăm siguranţă maximă pe poduri unde parapeţii ce urmează să fie amplasaţi trebuie testaţi pentru o protecţie ridicată: nu vă doriţi ca un camion sau o maşină să cadă de pe pod, lucru care ar reprezenta un pericol pentru cel aflat în vehicul dar şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Un alt punct important este tranziţia şi conexiunea dintre diverse tipuri de parapet: in-situ cu prefabricat sau prefabricat cu parapet metalic, care trebuie să fie bine interconectate şi supuse testelor pentru a nu crea un punct slab.

E nevoie de protecţie în cazul apariţiei unor obstacole. Unele semnalizări din trafic pot fi văzute ca obstacole de către participanţii la trafic. Ei trebuie protejaţi prin amplasarea unor parapeţi corespunzători. În cele din urmă, parapeţii (barierele) trebuie montate în aşa fel încât să poată fi deschise în zona mediană a drumului pentru situaţiile de urgenţă sau atunci când este nevoie de lucrări de consolidare a drumului. De aceea, parapeţii trebuie să fie flexibili (interconectate dar cu posibilitatea de a deschide sirul de bariere) sau sa existe bariere special de tip iesire de siguranta.

Concluzionând, noi cerem cu insistenţă ca parapeţii mediani de prevenţie să nu aibă niciun fel de breşă. Imaginaţi-vă că vă aflaţi într-o maşină venind din sens opus, iar parapeţii nu pot devia un camion de 16 tone care a fost scăpat de sub control. Parapeţii din beton au nevoie de mentenanţă redusă pe tot parcursul exploatării lor. Calitatea parapeţiilor este garantată pentru întreaga lor durată de viaţă de 15 ani. Parapeţii trebuie să fie funcţionali din prima zi de la montarea lor până la finalul celor 15 ani dând dovadă de acelaşi grad înalt de performanţă în timp. Şi asta pentru că un impact se poate produce pe întreaga perioadă de garanţie. Parapeţii sunt garantaţi să nu se rupă la unele tipuri chiar şi în cazul impactului camioanelor de peste 40 de tone. În cazul parapeţilor de pe poduri, inginerii trebuie să ia în considerare faptul că podul se mişcă, vibrează, are variaţii de temperatură iar parapeţii montaţi pe pod trebuie să fie instalaţi cu o conexiune specială, în aşa fel încât să preia toate aceste mişcări.

Unde ne îndreptăm în viitor în ceea ce priveşte designul şi dezvoltarea parapeţilor? Impresia mea, după ceea ce văd în piaţă, este că parapeţii in-situ, parapeţii prefabricaţi şi parapeţii deformabili metalici vor rămâne împreună într-un singur concept de siguranţă rutieră şi fiecare trebuie aplicat unde va da cel mai mare randament. Nu vom asista în următorii 10-15 ani la un scenariu în care fiecare material, obiect, va lupta împotriva celuilalt. Fiecare produs şi material vor fi folosite pentru cea mai bună aplicare a lui.

Parapeţii Deltabloc îndeplinesc toate obiectivele de siguranţă pe care le-am enumerat mai înainte, dar au şi un preţ corect. Nu ar avea sens dacă ai avea dispozitive de siguranţă a traficului pe care nu ţi le-ai permite şi care nu ar fi rentabile din punctul de vedere al costurilor. În 2016, am construit parapeţi de siguranţă temporari sau definitivi pe toate drumurile lumii, din Mexic în Australia, din Islanda în Africa de Sud. De asemenea, am montat mulţi kilometri de parapeţi de protecţie în România.

Acestea alcătuiesc contribuţia cea mai importantă pe care Deltabloc a adus-o siguranţei rutiere”, a spus Thomas Edl, Managing Director Deltabloc.

GALA PREMIILOR SIGURANŢEI RUTIERE 2017

Peste 350 de persoane au participat la cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Siguranţei Rutiere, care a avut loc, la data de 05 aprilie 2017, la Teatrul de Comedie Bucureşti.

Pe lângă reprezentaţii firmelor de transport, care au reprezentat marea majoritate a celor prezenţi, la eveniment au luat parte oficiali de vârf de la ARR, ISCTR, RAR şi Direcţia Rutieră din IGPR, dar şi VIP-uri din firme şi organizaţii neguvernamentale implicate în activităţi de siguranţă rutieră şi în infrastructură.

Gala a fost deschisă de Conferinţa “Transport, Infrastructură şi Siguranţă Rutieră”, care a adus o serie de speech-uri de înaltă ţinută profesională şi care a fost prezentată şi în acest an de către Constantin Isac, vicepreşedintele UNTRR.